(P) Operațiile pe inimă, tot mai puțin invazive. Prof. Dr. Lucian Dorobanțu, coordonatorul Centrului de Boli Cardiovasculare NORD, explică ce înseamnă asta pentru pacienți

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Chirurgia cardiovasculară a evoluat considerabil în ultimii ani, iar o operație pe inimă nu mai înseamnă neapărat deschiderea completă a sternului și o recuperare de lungă durată. Astăzi, numeroase afecțiuni cardiace pot fi tratate prin intervenții minim invazive, realizate prin incizii mici, cu ajutorul unor instrumente chirurgicale specializate sau al camerelor video. De la repararea valvelor cardiace până la bypassul coronarian, aceste tehnici pot reduce durerea postoperatorie, riscul anumitor complicații și durata spitalizării, permițând pacienților să revină mai repede la activitățile de zi cu zi.

Prof. Dr. Lucian Dorobanțu, coordonator al Centrului de Boli Cardiovasculare din cadrul Spitalului NORD Pipera, explică ce înseamnă o intervenție minim invazivă pe inimă, în ce situații poate fi recomandată și de ce alegerea metodei chirurgicale este la fel de importantă ca operația în sine.

Bolile de inimă, principala cauză de deces în România

Recomandări

Cine va moșteni averea de 800.000 de euro a Mădălinei Apostol. Ce spune fostul ei partener…

Bărbații renunță la duș și deodorant ca să atragă femeile. Ce spun oamenii de știință despre…

Bolile cardiovasculare continuă să reprezinte una dintre cele mai mari probleme de sănătate publică din România. Aproximativ 56% dintre decese sunt cauzate de afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge, potrivit Profilului de țară privind sănătatea, publicat în 2025 de Comisia Europeană și OCDE. Același raport arată că aproximativ 2,4 milioane de români trăiesc cu o boală cardiovasculară.

Datele Eurostat plasează România pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Bulgaria, în privința ratei standardizate a mortalității prin boli ale aparatului circulator, la un nivel de peste două ori mai mare decât media europeană.

Pentru pacienții cu afecțiuni cardiace avansate, diagnosticarea la timp și accesul la tratamente moderne pot face o diferență importantă. Iar atunci când este necesară o operație, medicii urmăresc nu doar tratarea problemei cardiace, ci și reducerea impactului intervenției asupra organismului.

„La Centrul de Boli Cardiovasculare NORD, peste 70% dintre intervențiile chirurgicale cardiace sunt realizate minim invaziv, în linie cu standardele internaționale actuale în chirurgia cardiovasculară. Alegerea tehnicii chirurgicale se bazează pe o evaluare atentă a complexității afecțiunii, a particularităților anatomice și a riscurilor individuale, astfel încât să obținem rezultate optime, cu o traumă operatorie cât mai redusă și o recuperare cât mai rapidă pentru pacient”, explică Prof. Dr. Lucian Florin Dorobanțu, chirurg cardiovascular cu peste 20 de ani de experiență.

Ce diferențe există între chirurgia cardiacă minim invazivă și operația clasică pe inimă

În chirurgia cardiacă tradițională, chirurgul ajunge la inimă prin deschiderea sternului, osul aflat în partea din față a toracelui. Deși această abordare rămâne necesară în anumite situații, tehnicile minim invazive permit efectuarea unor intervenții prin incizii mai mici, realizate între coaste (minitoracotomie) sau printr-o deschidere parțială a sternului (ministernotomie). În funcție de complexitatea intervenției, chirurgul poate utiliza instrumente speciale și camere video.

„Pe inimă facem aceeași operație, cu aceleași standarde. Se schimbă drumul de acces până la ea. Fie că reparăm o valvă sau realizăm un bypass, obiectivul este să corectăm problema cardiacă, respectând aceleași principii chirurgicale. Pentru pacient, diferența se simte mai ales după intervenție: mai puțină durere, mai puțin sânge pierdut, mobilizare mai rapidă și o revenire mai ușoară la viața de zi cu zi”, explică medicul.

În multe cazuri, după o intervenție minim invazivă, spitalizarea durează aproximativ cinci zile. Pacienții își pot relua treptat activitățile în săptămânile următoare, însă perioada de recuperare diferă în funcție de tipul operației, de vârstă și de eventualele boli asociate.

Chirurgia valvulară: când poate fi reparată o valvă a inimii și când trebuie înlocuită

Valvele cardiace funcționează asemenea unor porți care se deschid și se închid pentru a permite sângelui să circule într-un singur sens. Atunci când o valvă nu se mai deschide suficient sau nu se închide corect, circulația sângelui este afectată, iar pacientul poate avea dificultăți de respirație, oboseală sau o capacitate redusă de efort.

În anumite situații, este necesară o intervenție chirurgicală. Una dintre deciziile importante este dacă valva poate fi reparată sau trebuie înlocuită cu o proteză.

La Spitalul NORD Pipera, peste 90% dintre intervențiile valvulare efectuate de Prof. Dr. Lucian Dorobanțu sunt realizate prin tehnici minim invazive.

„Ori de câte ori anatomia permite, încercăm să reparăm valva pacientului în locul înlocuirii ei. O valvă proprie, reparată corect, funcționează natural și, în multe cazuri, scutește pacientul de tratament anticoagulant pe viață. În cazul insuficienței valvulare mitrale, rata de reparație (plastie) în centrul nostru tinde spre 100%”, explică medicul.

Un exemplu este intervenția realizată în ianuarie 2026, la Spitalul NORD Pipera, asupra unui pacient de 19 ani diagnosticat cu o malformație cardiacă congenitală rară, numită valvă mitrală „în hamac”. Operația a reprezentat o premieră mondială prin tehnica utilizată pentru reconstrucția completă a valvei.

„Printr-un abord transaortic, pentru prima oară în lume, am reușit să ajungem la valva mitrală dinspre ventricul și să o reconstruim, evitând înlocuirea acesteia cu o proteză. Evoluția postoperatorie a fost favorabilă, fără complicații. Pacientul și-a reluat activitatea fizică, iar în prezent are o stare generală foarte bună, o capacitate de efort semnificativ îmbunătățită și nu mai resimte oboseala care îl afecta înainte de intervenție”, detaliază Prof. Dr. Lucian Florin Dorobanțu.

Pentru anumite afecțiuni valvulare, există și posibilitatea intervențiilor prin cateter, fără deschiderea toracelui. Printre acestea se numără TAVI, prin care se implantează o proteză valvulară aortică, sau proceduri pentru repararea ori înlocuirea valvei mitrale.

La Spitalul NORD Pipera, procedurile transcateter sunt realizate în sala hibridă, dotată cu angiograf Siemens Artis Pheno, prin colaborarea dintre chirurgii cardiovasculari și cardiologii intervenționiști. Experiența Prof. Dr. Lucian Dorobanțu în acest domeniu include și prima implantare transcateter a unei proteze Lotus într-o valvă mitrală nativă din Europa de Est, realizată în 2016.

Bypass-ul coronarian poate fi realizat și prin incizii mici

Atunci când arterele care alimentează inima cu sânge sunt îngustate sau blocate, mușchiul cardiac nu mai primește suficient oxigen. În anumite cazuri, este necesară o operație de bypass coronarian.

Procedura presupune crearea unei noi căi pentru circulația sângelui, care ocolește porțiunea de arteră afectată. Deși bypass-ul este asociat frecvent cu operația clasică pe cord deschis, anumite intervenții pot fi efectuate și prin incizii mici între coaste, uneori cu ajutorul camerelor video.

„Progresele din chirurgia coronariană ne permit astăzi să realizăm anumite intervenții de bypass minim invaziv, uneori fără oprirea inimii, inclusiv cu ajutorul tehnologiei video. Aceste abordări pot reduce trauma chirurgicală asupra toracelui și pot facilita recuperarea pacientului, păstrând aceleași obiective de restabilire a circulației sângelui către mușchiul cardiac”, explică Prof. Dr. Lucian Dorobanțu.

Nu orice pacient este însă candidat pentru o astfel de intervenție. Alegerea tehnicii depinde de localizarea blocajelor, de numărul arterelor afectate și de starea generală de sănătate.

Alegerea tratamentului potrivit, o decizie a echipei multidisciplinare

Nu toți pacienții cu afecțiuni cardiace au nevoie de același tip de tratament. Alegerea între chirurgia clasică, intervențiile minim invazive, procedurile transcateter sau tratamentul medicamentos depinde de diagnostic, de starea generală de sănătate și de riscurile asociate.

La Centrul de Boli Cardiovasculare NORD, care reunește peste 50 de medici, cazurile sunt analizate în cadrul Heart Team, o echipă multidisciplinară formată din chirurgi cardiovasculari, cardiologi, specialiști în cardiologie intervențională, aritmologie, imagistică medicală și anestezie-terapie intensivă. Împreună, aceștia stabilesc cea mai potrivită strategie de tratament pentru fiecare pacient.

Colaborarea dintre specialiști se extinde și la nivel internațional, prin parteneriatul strategic dintre Grupul Medical NORD și Gruppo San Donato, unul dintre cele mai mari grupuri medicale din Europa și lider european în chirurgie cardiacă.

„Unul dintre mentorii mei, Prof. Duke Cameron de la Johns Hopkins Hospital, spunea că un chirurg înțelept este un chirurg blând. Acest principiu se regăsește în chirurgia cardiovasculară minim invazivă: să tratăm afecțiunea cardiacă eficient, cu gesturi blânde, cu o traumă chirurgicală cât mai redusă pentru pacient”, conchide Prof. Dr. Lucian Dorobanțu.