Răceală de vară sau COVID? Cum deosebești simptomele

18.07.2021 | Paula Rotaru
Răceală de vară sau COVID? Cum deosebești simptomele
Sursa foto: Shutterstock

Răceală de vară sau COVID? Aceasta-i întrebarea arzătoare a momentului. Mai ales că varianta Delta a coronavirusului deja începe să devină dominantă în America, Marea Britanie și multe alte țări unde se înregistrează o creștere explozivă a numărului de noi cazuri de COVID.

Simptomele răcelii de vară și ale infecției cu varianta Delta sunt foarte similare și, din păcate, cu greu pot fi diferențiate. De aceea, testarea COVID antigen sau RT-PCR este varianta cea mai bună pentru stabilirea unui diagnostic clar.

Deși durerile în gât, secrețiile nazale și tusea sunt principalele simptome ale infecției COVID cu varianta Delta, aceste manifestări pot fi asociate și răcelii de vară.

Din cauza relaxării, mulți oameni se întorc la vechile obiceiuri, călătoresc, merg la concerte. Evident, dacă sunt aglomerații de oameni, riscul de transmitere a virusurilor respiratorii este foarte mare. Și vorbim aici atât despre rinovirusuri care duc la răceala de vară, cât și despre SARS-CoV-2, noul coronavirus care determină boala COVID-19, explică dr. Amesh Adalja, medic infecționist la Johns Hopkins Center.

Centrul pentru Controlul și Prevenția Bolilor din SUA a emis deja o recomandare pentru medici privind creșterea numărului de cazuri de infecție cu virusul sincițial respirator (RSV), care duce la apariția simptomelor de răceală de vară sau COVID.

Dr. Mihai Craiu: „Numărul copiilor cu boli respiratorii este neobișnuit de mare în această perioadă”

Medicul pediatru Mihai Craiu atenționează că numărul copiilor cu boli respiratorii este neobișnuit de mare în această perioadă, mult mai mare decât în lunile de iarnă.

În unele zile ale săptămânii trecute am avut mai multe urgențe la CPU INSMC decât în aceeași perioadă a anului 2019. Și de 3 ori mai multe prezentări decât anul trecut pe vremea aceasta… Ce este diferit? Probabil spaima de a lua de la spital o infecție COVID-19 a scăzut mult. Aș zice periculos de mult… Adresabilitatea este mai mare decât în 2020. Dar nu este numai adresabilitatea, deoarece este vacanță și teoretic unii copii sunt plecați.

Ceva se petrece în comunitate și aceasta are legătură cu percepția noastră despre risc. Cât ne era frică de COVID-19 luam măsuri care ne protejau și de alte virusuri respiratorii – mască, spălat mâini, evitat atingere față/ochi/gură, evitat aglomerații etc.

Acum, că am răsuflat ușurați (suntem doar în pauza dintre reprize, meciul nu este gata), nu ne mai spălam pe mâini, nu mai păstrăm distanța sau masca. Toate acestea au fost eficace. Atât de eficace încât cei mai fragili dintre noi, cei cu boli respiratorii cronice, cum ar fi astmul, NU au mai avut exacerbări.

În lume (studii din SUA, UK sau Coreea arată același lucru) a scăzut în pandemie cu 40% numărul de crize de astm. Și nu pentru că oamenii nu au mai venit la spital de frică! Pentru că în studii pacienții au o agendă electronică în care suflă zilnic și își trec simptomele. Deci chiar nu au făcut crize! Virusurile sunt principalii vinovați în această masivă scădere.

MESAJ PRACTIC – indiferent de ce credeți despre pandemie, vă rog să purtați masca în aglomerații și în interior. Și să vă spălați mâinile. Pentru că VSR se transmite și prin mâini, scrie dr. Craiu pe pagina de Facebook Spitalul Virtual pentru Copii.

Răceală de vară sau COVID? Cauze și simptome

Majoritatea persoanelor răcesc în lunile reci, toamna sau iarna. Dar sunt și cazuri de răceală apărută vara. Motivul? O persoană sănătoasă întră în contact cu una bolnavă, infectată cu un virus.

Cele mai comune virusuri ce determină răceala de vară sunt coronavirusurile (da, există și alte coronavirusuri în afară de SARS-CoV-2),  rinovirusurile și virusul sincițial respirator (VSR). Aceste virusuri nu dispar pur și simplu când vine vara, ele circulă tot timpul anului. Anumite condiții duc la accelerarea transmiterii într-o anumită perioadă și descreșterea numărului de cazuri într-o altă perioadă. Asta nu înseamnă că ele nu există, explică dr. Adalja.

Printre simptomele frecvente ale răcelii de vară, potrivit CDC, se numără:

  • durerile în gât
  • secrețiile nazale
  • tusea
  • strănutul
  • durerile de cap
  • durerile musculare

Majoritatea persoanelor care se confruntă cu răceala de vară scapă de simptomele neplăcute în 7-10 zile. Însă cele cu astm, afecțiuni respiratorii preexistente sau sistem imunitar fragil pot dezvolta complicații, cum ar fi bronșita sau pneumonia.

Infecția cu varianta Delta dă simptome de răceală

În privința infectării cu varianta Delta a coronavirusului, simptomele sunt aproape identice. Medicii au observat că simptomele celor infectați  seamănă foarte mult cu cele din răceli. Bolnavii acuză acum nas înfundat, secreții nazale și dureri de cap, simptome mai puțin întâlnite în infecțiile cu varianta inițială a coronavirusului.

Ceea ce am văzut în ultima lună semnalează o modificare a simptomelor COVID-19, spune Tim Spector, profesor epidemiolog la King’s College London, citat de NBC News. Specialistul epidemiolog a observat că simptomele raportate inițial de bolnavii cu COVID-19, cum sunt dificultățile de respirație, tusea persistentă și pierderea mirosului, au ieșit din top 5 al celor mai comune simptome de infecție cu SARS-CoV-2. Mai ales adulții tineri pot resimți infecția cu varianta Delta ca pe o răceală mai rea, mai spune profesorul Tim Spector.

Cum diferențiem răceala de vară de COVID-19?

Dacă simptomele sunt comune atât răcelii de vară, cât și bolii COVID-19, atunci cum facem diferența între ele?

Este foarte greu să distingem dacă este vorba despre o răceală de vară sau COVID. Singura variantă este testarea, fie antigen, fie RT-PCR. Dacă un pacient prezintă simptome de răceală, foarte probabil i-aș recomanda să se testeze COVID, spune medicul.

Cu toate acestea, dacă simptomele de răceală apar la 1-2 săptămâni după vaccinarea completă anti-COVID, foarte probabil nu este vorba despre o infecție cu varianta Delta a noului coronavirus.

Specialiștii recomandă totuși, ca măsuri de precauție, păstrarea distanței fizice de minimum 2 metri, spălatul frecvent pe mâini și purtarea măștii, deoarece noua variantă Delta este extrem de contagioasă.

Cum se tratează răceala de vară

Pentru a scăpa mai repede de simptomele supărătoare ale răcelii de vară, este foarte important să mănânci sănătos.

Optează pentru salate de legume sau fructe proaspete, carne slabă la grătar și apă… multă apă. La fel de indicate sunt nucile şi seminţele, bogate în zinc, seleniu, vitamina E şi vitamina A, substanţe despre care s-a demonstrat că pot ameliora simptomele de răceală.

Nu strică şi un supliment cu acizi graşi Omega 3, despre care studiile afirmă că ar stimula producţia de leucocite, celulele sistemului imunitar care apără organismul de boli.

Studiile au arătat că un nivel crescut al vitaminei C în organism poate reduce cu până la 10% durata răcelii, precum şi simptomele specifice. Căpşunele, afinele, zmeura, murele, coacăzele, lămâile, ardeiul gras, pătrunjelul şi pepenele roşu se numără printre alimentele cu cel mai mare conţinut de vitamina C.

De asemenea, consumul de iaurt și murături, alimente fermentate bogate în probiotice, este excelent pentru echilibrarea florei intestinale, cea care acţionează ca o barieră împotriva virusurilor, bacteriilor şi altor agenţi patogeni.

Apoi, ai grijă la nivelul de stres, pentru că sistemul imunitar este direct influenţat de acesta. Ai grijă de starea ta emoţională, relaxează-te în compania unei cărţi bune şi nu uita că soarele este cel mai bun antidepresiv!

Vitamina D asimilată de organism prin expunerea la soare este responsabilă de starea de bine, aşa că nu te ascunde pe după perdele şi fă o plimbare de 15 minute în soare (dar nu la cel din miezul zilei, nu vrem să faci insolaţie sau să te pricopseşti cu arsuri solare!).

Nu în ultimul rând, pentru grăbirea vindecării şi ameliorarea simptomelor de răceală poţi apela şi la tratamentele clasice cu antitermice, decongestionante nazale sau siropuri de tuse, dar îţi recomandăm să pui mai întâi în practică sfaturile de mai sus – uneori, micile schimbări în alimentaţie şi în stilul de viaţă pot avea efecte la fel de benefice precum medicamentele.