Plandemic – radiografia unui documentar bazat pe informații false despre COVID-19. Ce strategii de marketing a adoptat regizorul pentru a sădi neîncrederea oamenilor în experți și ura față de autorități

26.07.2021
Plandemic - radiografia unui documentar bazat pe informații false despre COVID-19. Ce strategii de marketing a adoptat regizorul pentru a sădi neîncrederea oamenilor în experți și ura față de autorități
Sursa foto: Shutterstock

Doi cercetători de la Universitatea Utrecht subliniază într-o analiză recentă câteva dintre motivele pentru care falsul „documentar” Plandemic a devenit popular atât de rapid pe rețelele sociale în 2020.

Faptul că a fost filmat aproape ca o producție hollywoodiană de tip „poveste adevărată” și tactica de a-i îndemna pe utilizatori să descarce și să posteze videoul pe propriile conturi au contribuit la viralizarea acestuia.

Într-un articol exhaustiv publicat pe platforma Frontiers in Public Health, autorii scot la iveală informațiile false apărute în cadrul documentarului Plandemic, dar și tacticile folosite de regizor pentru a-i atrage pe oameni în această plasă a dezinformării.

Distribuirea în masă și amplificarea sentimentelor negative privind măsurile de protecție împotriva COVID-19

Plandemic, un documentar de 26 de minute lansat în mediul virtual la data de 4 mai 2020, s-a viralizat printre internauți cu o viteză uluitoare.

Producătorii acestui așa-zis documentar au avut drept scop răspândirea teoriilor conspirației și discreditarea experților științifici folosind o campanie sofisticată de dezinformare privind pandemia de COVID-19. Obiective pe care le-au atins, conform analizei complexe efectuate de Shahin Nazar și Toine Pieters, doi cercetători de la Universitatea din Utrecht, Olanda.

Comparând structura comunității rețelei Twitter, unde a fost lansat inițial documentarul Plandemic, și tiparele de comunicare înainte și după lansarea filmului, autorii cercetării demonstrează ce a stat la baza succesului fulminant al campaniei de dezinformare Plandemic.

În primul rând, spun ei, a fost stabilită o rețea descentralizată de partajare a informațiilor pe Twitter, antrenând utilizatorii de social media să distribuie în masă documentarul.

În al doilea rând, campania a amplificat sentimentele negative în ceea ce privește vaccinarea și măsurile de izolare în rândul adepților teoriilor conspirației. Aceste efecte pot avea un impact indirect asupra disponibilității publicului de a respecta măsurile de sănătate publică.

Rezultatele acestei analize arată necesitatea unor cercetări suplimentare cu privire la experimentele sociale sofisticate, cum ar fi campania de dezinformare Plandemic, și oferă informații importante pentru elaborarea politicilor de combatere a răspândirii dezinformării sănătății în timpul crizelor de sănătate publică.

Ce informații false sunt prezentate în documentarul Plandemic

Naratorii filmului de 26 de minute intitulat Plandemic au susținut că virusul SARS-CoV-2 a fost planificat de către elitele globale ca mijloc de control al populației.

În plus, aceștia au argumentat că vaccinurile sunt dăunătoare și că purtarea măștilor faciale „activează” coronavirusul – între timp sugerând alternative de tratament pseudoștiințific, cum ar fi „microbii vindecători” găsiți în ocean.

Telespectatorii documentarului au parte, în cele 26 de minute de vizionare, de citate greșite sau scoase din context ale unor medici și oameni de știință reputați, precum Anthony Fauci.

De asemenea, în „documentar” își fac apariția adepți cunoscuți ai teoriilor conspirației, cum este Judy Mikowits, dar și mai mulți așa-ziși lucrători în sănătate fără nume, care afirmă că „spun adevărul despre pandemie și că dr. Fauci, companiile farmaceutice și Bill Gates se folosesc de pandemie pentru a câștiga mai mulți bani, dar și capital politic”.

În esență, documentarul urmărește să răspândească îndoiala, să discrediteze experții științifici și diverse persoane potente financiar și să împingă oamenii spre extreme politice.

Argumentele filmului sunt prezentate într-un mod aparent obiectiv, care rivalizează cu filmele de box-office hollywoodiene bazate pe „povești adevărate”.

Mike Willis, producătorul, naratorul și finanțatorul Plandemic, a încărcat documentarul pe diferite platforme de socializare și pe propriul site web, PlandemicSeries.com. Desigur, pe platformă nu este nicio adresă de contact, ci doar o însăilare de cuvinte cu majuscule, precum „PLANDEMIE”, „CENZURAT”, „ÎNDOCTRINARE”.

De asemenea, este menționat un premiu câștigat la Festivalul European Independent Film Award pentru Cel mai bun documentar. Însă, la o privire pe site-ul oficial ecufilmfestival.com, „documentarul” Plandemic nu se numără printre câștigători și nici măcar nu este menționat.

Willis a anticipat că platformele de socializare vor institui reguli de interzicere a conținutului fals, așa că i-a încurajat pe toți cei care au urmărit documentarul să îl descarce de pe site-ul oficial și să îl încarce pe propriul cont, îngreunând astfel efortul de a limita răspândirea informațiilor false prezentate în film.

Twitter, Facebook, Youtube, Instagram, diverse site-uri „de știri” apărute peste noapte și câteva persoane cu notorietate urmărite de zeci de mii de oameni au fost principalele canale unde documentarul Plandemic a fost distribuit în masă.

Într-un raport al Center for Countering Digital Hate realizat în colaborare cu Anti-Vaxx Watch se arată că peste 65% din știrile false despre vaccinare (postate pe rețetele de socializare în perioada 1 februarie – 16 martie 2021) își au originea pe paginile de Facebook și Twitter ale următoarelor personaje:

  • Joseph Mercola
  • Robert F. Kennedy Jr.
  • Ty și Charlene Bollinger
  • Sherri Tenpenny
  • Rizza Islam
  • Rashid Buttar
  • Erin Elizabeth
  • Sayer Ji
  • Kelly Brogan
  • Christiane Northrup
  • Ben Tapper
  • Kevin Jenkins

Portretul psihologic al persoanelor păcălite de fenomenul Plandemic

Indivizii cu studii superioare sunt la fel de vulnerabili la dezinformare atunci când vine vorba despre subiecte esențiale pentru identitatea lor, spun autorii cercetării.

De altfel, teoria este susținută de o cercetare realizată de antropologul Radu Umbreș și sociologul Cătălin Stoica.

Potrivit acesteia, „prestigiul social asociat diplomei îi poate face să se simtă mai competenți decât sunt cu adevărat (sindromul Dunning-Kruger), în timp ce persoanele cu mai puțină educație tind să-și decline competența de înțelegere către cei care, aparent, se pricep mai bine” – cei care au terminat un liceu sau o facultate pot fi mai atrași de conspirații decât cei cu opt clase.

Iar „dacă un individ crede într-o teorie, atunci este foarte posibil să creadă în mai multe, chiar și dacă, paradoxal, poveștile se bat cap în cap” – acesta este un tipar comportamental, ușor observabil.

De asemenea, „actorul singuratic” este un element important de menționat în contextul viralizării acestui documentar pe rețelele sociale.

Potrivit autorilor, o persoană care trăiește foarte mult în mediul virtual este mai predispusă la distribuirea unor mesaje menite să atragă atenția, așa cum este și cazul documentarului Plandemic.

Prin distribuirea unui astfel de conținut, persoana respectivă se simte importantă și consideră că este printre puținele care dețin adevărul. Printre victimele teoriilor conspirației se numără mai ales cei care simt nevoia de a fi speciali, de a fi văzuți „altfel” de către ceilalți: „sunt diferit de tine, nu fac parte din turmă, știu lucruri pe care tu nu le știi”. Din perspectiva lor, această nevoie le conferă un anume statut în raport cu „mulțimea”.

Potrivit psihologului Gabriela Manolescu, singuraticii, cei care se simt excluși social sunt mai atrași de gândirea conspirativă – nemaiavând contacte sociale sau oameni apropiați, nu mai au cu cine să comunice, să împărtășească opinii.

De asemenea, cei care au crescut într-un mediu social impregnat cu credințe nefondate, cu modele parentale care acceptau orice ușor fără a pune la îndoială credibilitatea lucrurilor, sunt mai predispuși să creadă în teorii ale conspirației, iau decizii bazându-se mai mult pe instinct decât pe dovezi logice.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic informații despre diverse afecțiuni, alimentație, ... citește mai mult
Recomandare video
Dr. Ingrid Gheorghe: soluții pentru bolile care afectează endometrul