La ce pericol te expui dacă iei anticoagulante fără recomandarea medicului

11.11.2021
La ce pericol te expui dacă iei anticoagulante fără recomandarea medicului
Sursa foto: Shutterstock

Administrarea de anticoagulante este adesea recomandată persoanelor la risc să facă un infarct sau accident vascular cerebral. Anticoagulantele împiedică formarea trombilor (cheaguri de sânge) sau creșterea acestora în volum și blocarea lor în arterele care alimentează organe importante ale corpului, precum inima, plămânii, creierul.

Cu toate acestea, medicamentele anticoagulante pot avea și reacții adverse, mai ales dacă nu sunt luate conform specificațiilor medicului, în doza și intervalul recomandate. Cel mai mare pericol este hemoragia, care poate fi fatală în unele situații.

Aceste medicamente pot fi administrate fie pe cale orală (comprimate), fie intravenos (injecții, perfuzii). Ele trebuie luate exact așa cum a recomandat medicul, nici mai mult, nici mai puțin.

Tipuri de medicamente antitrombotice

Există două categorii de medicamente antitrombotice, respectiv:

  • Antiplachetare – fluidizează sângele astfel încât trombocitele (plachetele sanguine) să nu se lipească unele de altele în interiorul vaselor de sânge
  • Anticoagulante – previn formarea cheagurilor de sânge prin creșterea intervalului de timp necesar coagulării sângelui

Exemple de medicamente antiplachetare: aspirina (acid acetilsalicilic), clopidogrel (plavix), dipiridamol (persantine), ticagrelor (brillinta), prasugrel (effient).

Exemple de anticoagulante: warfarină (coumadin, jantoven), enoxaparină (lovevox), heparină.

Există și anticogulante de generație mai nouă care prezintă un risc mai scăzut de sângerare. Printre acestea se numără: dabigatran (pradaxa), apixaban (eliquis) sau rivaroxaban (xarelto).

Astfel de medicamente se administrează DOAR la recomandarea medicului și numai după efectuarea unor analize specifice. De asemenea, pot fi necesare anumite teste pe parcursul tratamentului cu anticoagulante, pentru a verifica dacă acestea au efectul dorit.

Un astfel de test este timpul de protrombină (INR), care măsoară măsoară secundele necesare pentru formarea unui tromb sau cheag în plasma pacientului după adăugarea unor substanțe reactive, sângele fiind în eprubete.

Pe baza timpului în care sângele se coagulează sub influența substanțelor reactive, se realizează o interpretare a medicului. Apoi, medicul va recomanda produse și cantități în funcție de capacitatea sângelui de a se coagula, repede sau lent.

Astfel, calculul INR este derivat din timpul de protrombină. Acesta se bazează pe valori standardizate la nivel internațional, astfel încât să nu existe evaluări eronate ce pot fi influențate de diverși factori.

În ce afecțiuni este recomandat tratamentul cu anticoagulante

Anticoagulantele pot fi prescrise pentru tratamentul multor afecțiuni ce pot favoriza dezvoltarea cheagurilor de sânge. Printre acestea amintim:

Care sunt semnele prezenței unui cheag de sânge în corp

Cheagurile de sânge care se dezvoltă în artere pot cauza infarct, accident vascular cerebral și multe alte probleme de sănătate.

Printre semnele și simptomele care pot indica existența unui cheag de sânge se numără:

  • Umflarea, înroșirea, durerea, sensibilitatea, pielea caldă la atingere în anumite zone ale mâinilor/picioarelor
  • Modificări de culoare la suprafața pielii (apariția unui pete, vânătăi)
  • Dureri în piept
  • Respirație scurtă
  • Senzație de sufocare
  • Dureri de cap puternice
  • Amețeală
  • Vederea în ceață

Posibile reacții adverse ale administrării de anticoagulante

Anticoagulantele pot determina apariția unor reacții adverse, unele severe sau chiar letale, mai ales dacă nu sunt administrate conform recomandărilor stricte ale medicului și nu sunt respectate anumite reguli în stilul de viață.

Astfel de reacții adverse pot consta în:

  • Menstruație abundentă
  • Urină sau materii fecale cu sânge
  • Vărsături sau tuse cu sânge
  • Hemoragie nazală care durează mai mult de 10 minute
  • Sângerări gingivale
  • Hemoragie abundentă în urma tăieturilor, accidentelor
  • Vânătăi care apar cu ușurință
  • Amețeală
  • Slăbiciune musculară
  • Căderea părului
  • Iritații sau mâncărimi pe piele
  • Dureri de spate puternice, apărute brusc
  • Dificultăți de respirație
  • Dureri toracice
  • Diaree sau constipație
  • Icter (îngălbenirea mucoaselor)

De asemenea, anticoagulantele cresc semnificativ riscul de hemoragie internă în cazul unei traume, cum ar fi o rană cauzată de un accident rutier sau lovitură cu un obiect ascuțit.

Se recomandă adresarea de urgență către o unitate medicală în cazul apariției unuia sau mai multor simptome dintre cele descrise mai sus în cazul în care survin după o cădere, lovitură, accident.

Totodată, se recomandă evitarea sporturilor de contact care pot crește riscul de hemoragie, cum ar fi boxul, artele marțiale. Înotul, mersul pe jos și alergarea ușoară sunt forme de mișcare sigure indicate persoanelor care urmează tratament cu anticoagulante.

În timpul controalelor sau tratamentelor la medicul stomatolog, menționează faptul că urmezi un tratament cu anticoagulante, pentru a preveni sângerările cauzate de procedurile realizate.

Ai grijă ce mănânci și ce suplimente iei când urmezi tratament cu anticoagulante

Atunci când iei astfel de medicamente este foarte important să acorzi atenție sporită alimentației, dar și celorlalte suplimente administrate.

Anumite alimente, plante și medicamente pot reduce eficacitatea anticoagulantelor sau, din contră, le potențează efectul. De aceea este esențial să discuți cu medicul despre regimul alimentar și impactul acestuia asupra tratamentului pe care îl urmezi.

De exemplu, vitamina K din suplimente sau alimente poate reduce eficacitatea anticoagulantelor, în special a warfarinei.

Consumă cu moderație (dar nu le exclude de tot din dietă) astfel de alimente dacă iei anticoagulante:

  • Varză
  • Varză de Bruxelles
  • Broccoli
  • Sparanghel
  • Andive
  • Kale
  • Salată verde
  • Spanac
  • Frunze de muștar
  • Frunze de ridichi

De asemenea, ai grijă la suplimentele și ceaiurile pe care le consumi, deoarece pot crește riscul de hemoragie. De evitat: vitamina E, coenzima Q10, mușețelul, echinacea, cuișoarele, luminița nopții, ginsengul, gingko biloba, rădăcina de lemn dulce, dong quai, goldenseal sau salcie albă.

Băuturile alcoolice și sucul de merișoare trebuie, de asemenea, evitate atunci când iei anticoagulante.

Dintre medicamentele care cresc riscul de hemoragie sau pot reduce eficiența anticoagulantelor se numără: anumite antibiotice, antifungice, analgezice, antiacide, contraceptive orale.

Anumite alimente au capacitatea naturală de a subția sângele, așa că se recomandă consumul lor cu prudență, mai ales când urmezi tratament cu anticoagulante. Printre acestea amintim:

  • Usturoiul
  • Ghimbirul
  • Semințele de țelină
  • Semințele de anason
  • Măsline
  • Porumb
  • Soia
  • Spanac
  • Roșii
  • Mango
  • Kiwi
  • Unt de arahide
  • Migdale
  • Semințe de floarea-soarelui
  • Broccoli
Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic informații despre diverse afecțiuni, alimentație, ... citește mai mult
Recomandare video
Dr. Simona Fătulescu: ce probleme pot ascunde durerile de genunchi