Cele mai eficiente medicamente pentru insomnie. Melatonina e „apă de ploaie”?

  • Publicat:
Cele mai eficiente medicamente pentru insomnie. Melatonina e „apă de ploaie”?
Sursa foto: Shutterstock

La nivel global, se estimează că unul din cinci adulți se confruntă cu insomnia, o problemă care are un impact major asupra sănătății, stării de bine și a productivității la locul de muncă. Măsurile de igienă a somnului și terapia cognitiv comportamentală sunt tratamentele de primă linie recomandate. Însă nu toți pacienții își permit din punct de vedere financiar să ceară sprijinul unui psihoterapeut, motiv pentru care se recurge la medicație.

Potrivit unei metaanalize, există două medicamente pentru insomnie care dau cu adevărat rezultate. Pe termen lung, acestea și-au dovedit eficacitatea și tolerabilitatea în rândul pacienților care suferă de insomnie cronică, arată un raport publicat recent în revista The Lancet.

Cele două medicamente pentru insomnie desemnate „câștigătoare” sunt lemborexant și eszopiclona.

Care sunt cele mai bune medicamente pentru insomnie

„Medicamentele pentru insomnie sunt diferite. Inclusiv în cadrul aceleiași clase de medicamente există diferențe”, atrage atenția Dr. Andrea Cipriani, profesor de psihiatrie la Universitatea din Oxford și autorul principal al studiului.

„Pentru multe medicamente pentru insomnie există o lipsă acută de date pe termen lung, iar acesta este un apel pentru ca autoritățile de reglementare să ridice ștacheta și să ceară aceste date atunci când se depun cererile de autorizare”, a adăugat Cipriani.

În cadrul metaanalizei, cercetătorii au analizat datele din 154 de studii controlate dublu-orb, randomizate, ale medicamentelor (autorizate sau nu) utilizate pentru tratamentul acut și pe termen lung al insomniei la 44.089 de adulți (vârsta medie 51,7 ani; 63% femei).

Rezultatele au arătat că, pentru tratamentul acut al insomniei, benzodiazepinele, doxilamina, eszopiclona, lemborexantul, seltorexantul, zolpidemul și zopiclona au fost mai eficiente decât placebo.

În plus, benzodiazepinele, eszopiclona, zolpidemul și zopiclona au fost mai eficiente decât melatonina, ramelteonul și zaleplonul, dar cu o certitudine „foarte scăzută” a dovezilor, raportează cercetătorii.

„Rezultatele noastre arată că melatonina și ramelteonul nu sunt cu adevărat eficiente. Datele nu susțin utilizarea regulată a acestor medicamente.

Mai mult, nu au existat dovezi suficiente pentru a susține prescrierea benzodiazepinelor și a zolpidemului în tratamentul pe termen lung”, a declarat în cadrul ședinței de informare co-investigatorul Phil Cowen, profesor de psihofarmacologie la Universitatea din Oxford.

Melatonina, ineficientă, dar nu lipsită de riscuri

Suplimentele pe bază de melatonină pentru tratamentul insomniei sunt din ce în ce mai populare, însă prea puțini sunt cei care cunosc riscurile asociate cu administrarea pe termen lung și în doze mari a acestora.

Potrivit American Academy of Sleep Medicine, nu există suficiente dovezi științifice că suplimentele cu melatonină sunt eficiente în cazul insomniei cronice, care durează mai mult de o lună. În schimb, în cazul acestor persoane este indicată terapia cognitiv-comportamentală, cea mai eficientă formă de terapie în tratarea insomniei.

Ce se întâmplă dacă faci abuz de suplimentele cu melatonină

Medicii recomandă să nu luăm mai mult de 5 mg de melatonină zilnic și să nu prelungim administrarea suplimentelor pe termen lung, deoarece nu facem decât să „mascăm” adevăratele probleme cu insomnia și să amânăm tratamente care sunt cu adevărat eficiente.

Mai mult, administrarea abuzivă de suplimente cu melatonină poate duce la apariția unor efecte secundare precum:

  • amețeală
  • senzație de greață
  • somnolență în timpul zilei
  • modificări în ceea ce privește tensiunea arterială și ritmul cardiac
  • toleranță scăzută la glucoză (prediabet)

Cine nu ar trebui să ia suplimente cu melatonină

Persoanele care au ocazional probleme cu somnul pot apela la astfel de suplimente. Acestea pot ajuta la instalarea mai rapidă a senzației de somn, prevenind în același timp trezirile din timpul nopții. Cu toate acestea, „mai puțin înseamnă mai mult și mai bine” în anumite situații. Nu abuzați de aceste suplimente, mai ales dacă observați că nu au efectul dorit.

În cazul persoanelor cu diabet, epilepsie sau care urmează tratament pentru hipertensiune ori tulburări de coagulare a sângelui, se recomandă precauție în administrarea suplimentelor cu melatonină, deoarece există riscul să apară probleme precum creșterea nivelului de zahăr din sânge sau a valorilor tensiunii arteriale.

Ghidurile American Academy of Sleep Medicine nu recomandă folosirea melatoninei pentru persoanele vârstnice cu demență.

De asemenea, melatonina este contraindicată gravidelor, femeilor care alăptează, persoanelor cu boli autoimune sau depresie.

Decizia cea mai bună e cea luată de medic împreună cu pacientul

Rezumând, cercetătorii notează că rezultatele actuale reprezintă „cea mai bună bază de dovezi disponibile pentru a ghida alegerea privind tratamentul farmacologic pentru tulburarea de insomnie la adulți și va ajuta la luarea deciziilor în comun între pacienți, îngrijitori și clinicienii lor, precum și factorii de decizie politică”.

Cu toate acestea, ei avertizează că toate afirmațiile care compară meritele unui medicament cu altul „ar trebui să fie temperate de potențialele limitări ale analizei actuale, de calitatea dovezilor disponibile, de caracteristicile populațiilor de pacienți și de incertitudinile care ar putea rezulta din alegerea dozei sau a cadrului de tratament”.

În plus, este important să se ia în considerare și tratamentele non-farmacologice pentru tulburarea de insomnie, deoarece acestea sunt susținute de „dovezi de înaltă calitate și recomandate ca tratament de primă linie de către ghiduri”, scriu cercetătorii.

Într-un editorial care însoțește raportul publicat în The Lancet, Myrto Samara, Doctor în Medicină la Universitatea din Thessalia, Grecia, este de acord cu cercetătorii că discuția cu pacienții este esențială: „Pentru tratamentul insomniei, luarea deciziilor în comun de către pacient și medic este crucială pentru a decide când o intervenție farmacologică este considerată necesară și ce medicament [trebuie] administrat, luând în considerare compromisurile privind eficacitatea și efectele secundare.”

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Varză cu Cârnați Oltenești și omletă cu Șuncă Praga și Cotlet Haiducesc