Stresul, balaurul din sertarul biroului!

Ne-a înconjurat din atâtea părţi încât a ajuns să ni se pară ceva absolut normal, nici nu-l mai numim o problemă, nici nu mai facem ceva ca să scăpăm de el.
Stresul, balaurul din sertarul biroului!

Ne-a înconjurat din atâtea părţi încât a ajuns să ni se pară ceva absolut normal, nici nu-l mai numim o problemă, nici nu mai facem ceva ca să scăpăm de el.

Stresul la locul de muncă este văzut ca ceva obişnuit de români, iar autorităţile noastre nu au încă niciun plan de bătaie în lupta cu inamicul recunoscut de medici şi temut de ţările occidentale care au strategii peste strategii ca să-l combată.

 

România nu are legislaţie care să permită identificarea, măsurarea şi reducerea stresului la locul de muncă, deşi studiile arată că bărbaţii de peste 45 de ani sunt cei mai afectaţi la acest capitol şi că peste jumătate din numărul total de zile de lucru pierdute sunt atribuite stresului.

Am aflat toate aceste lucruri la sfârşitul lunii iunie când oficialii europeni au decis să includă şi ţara noastră într-o campanie privind managementul stresului, derulată la nivelul Uniunii.

Cel mai recent sondaj paneuropean a arătat că 51 la sută dintre lucrători consideră că stresul este ceva obişnuit la locul de muncă şi că aproape 60 la sută din zilele lucrătoare pierdute (în care angajatul nu se prezintă la muncă fără să fie în concediu de odihnă) sunt atribuite stresului.

De asemenea, patru din zece lucrători consideră că stresul nu este corect gestionat în cadrul organizaţiei din care fac parte.

Relaxarea autorităţilor

Oficialii noştri spun că legislaţia românească în domeniul muncii nu reglementează şi partea de stres, dar că speră ca la finalul celor doi ani de campanie să vedem şi noi un proiect de act normativ în acest domeniu.

Discuţiile despre acest act atât de necesar sunt mult mai vechi, însă, până acum, niciun guvern nu şi-a asumat elaborarea şi adoptarea unui asemenea document.

Autorităţile spun că durează pentru că modelele la nivel mondial din care se vor inspira sunt numeroase şi încă nu l-au ales pe cel potrivit.

Ce îl declanşează, cum se manifestă

Principalii factori de stres la serviciu sunt schimbările majore sau frecvente de proceduri, munca excesivă peste program, termenele limită prea strânse, lipsa de apreciere a şefilor şi a feedback-ului, conflictele frecvente la serviciu şi nesiguranţa locului de muncă, spun autorităţile române.

Tot ele adaugă că persoanele stresate se manifestă prin tristeţe, anxietate, teamă, greşeli repetate, dezorganizare, nervozitate, lipsă de concentrare, dureri de cap şi de stomac.

Până când se va întâmpla ceva la nivel legislativ, ar trebui să punem fiecare dintre noi un preţ mai mare pe un mediu puţin stresant la muncă şi să negociem cu superiorii condiţii care să ne ferească de episoade extrem de periculoase pentru sănătatea noastră.

Putem începe prin a întreba clar care ne sunt atribuţiile şi volumul muncă, pentru a fi siguri că sunt distribuit în mod echitabil.

Putem cere pachete speciale de servicii de consiliere psihologică sau abonamente la masaj şi săli de sport. Şi, mai ales, zile libere, potrivit codului muncii.

Zâmbiţi amar cu gândul că dacă veţi ridica toate aceste probleme veţi fi numai buni de concediat? |ntrebaţi-vă atunci la ce veţi mai fi buni după un infarct. Sună dur, dar trebuie să ne trezim cumva.

Cel mai nou articol Video:
Dr. Mihaela Chivu: soluții pentru bruxism