Revenirea la birou, vaccinați și protejați. Dar cât de pregătiți psihic suntem pentru asta?

19.04.2021 | Paula Rotaru
Revenirea la birou, vaccinați și protejați. Dar cât de pregătiți psihic suntem pentru asta?
Sursa foto: Shutterstock

Revenirea la birou a persoanelor care au avut posibilitatea de a lucra de acasă în pandemie poate fi atât un prilej de bucurie, de reîntoarcere la „normalitate”, cât și un moment de declanșare sau de exacerbare a anxietății. Unii angajați au reușit să se adapteze cu brio lucrului de acasă, alții erau deja obișnuiți cu acest stil și le-a picat mănușă, în timp ce altora le-a fost incredibil de dificil să găsească echilibrul între muncă, sarcini casnice, copii care fac școală online. 

În contextul pandemiei de COVID-19 care pare să se atenueze pe fondul campaniei de vaccinare, tot mai mulți angajatori se gândesc să le ceară angajaților să revină la birou. Chiar dacă, aparent, poate fi o solicitare firească și dorită inclusiv de unii dintre angajați, lucrurile nu sunt atât de simple.

În ultimul an am fost nevoiți să ne adaptăm rutinele, să învățăm să ne gestionăm timpul în așa fel încât productivitatea să nu aibă de suferit. Mai mult, unii angajați vor fi trecut prin boală, alții – prin suferința de a fi pierdut o persoană dragă din cauza COVID-19. Și mulți alții avem încă de tras ca urmare a izolării sociale, a insomniei, a anxietății și a fricii care au venit „la pachet” cu mediatizarea excesivă a pericolelor la care ne expunem sau posibilitatea de a ne pierde locul de muncă.

Încercăm să înțelegem cum ne-a afectat pandemia pe noi, angajații, dar aflăm și care este modalitatea corectă de abordare din perspectiva angajatorului cu ajutorul Yolandei Crețescu, psiholog clinician și psihoterapeut adlerian.

Pandemia a făcut loc unui nou concept în HR – work from anywhere – și a adus piedici, dar și beneficii de ambele părți

CSÎD: Pot fi împărțiți angajații pe categorii în privința preferințelor lor pentru revenirea la birou? De exemplu, introvertiți care se simt mai confortabil psihic și vor în continuare să lucreze de acasă, cei care și-au dat seama că pot lucra mai bine de acasă și care se simt mai în siguranță, cei dornici de socializare, cărora le-a fost dificilă muncă de acasă etc.

Psiholog Yolanda Crețescu: Da, după o perioadă de criză care a durat suficient de mult timp cât să creeze o adaptare la noile condiții, angajații au acum nevoie de o perioadă de timp pentru a se readapta la condițiile vechi. Adaptarea a presupus o nouă rutină, noi sisteme de relaționare, modalități noi de lucru și o raportare diferită la autoritate. Pentru cei cărora le-a fost benefică această perioadă de schimbare, și e bine să subliniem că pentru unii a fost doar o perioadă de schimbare, este necesară o renegociere a beneficiilor și criteriilor de motivare.

Oricum, trebuie să ținem cont că pandemia a făcut loc unui nou concept în HR – work from anywhere – și a adus piedici, dar și beneficii de ambele părți. Spre exemplu, angajatorul a găsit cu această ocazie beneficiul economiei în ceea ce privește spațiul de lucru cu acces la comunități profesionale sau de business care altădată necesitau investiții mari, de tipul diurnă, hoteluri, costuri de participare ridicate.

În concluzie, este necesară păstrarea atenției pe individ și nevoile lui, în raport cu productivitatea sa în companie, dar împărțirea nu aș face-o după tipul de personalitate – introvertit sau extrovertit -, ci după gradul de adaptare.

Această perioadă poate fi privită ca un test de anduranță

CSÎD: Ce s-ar fi putut schimba în mentalitatea angajaților pe parcursul acestui an de pandemie? Poate au descoperit că sunt mai productivi sau, din contră, mai puțin productivi de acasă, că au mai mult timp liber pentru ei și familia lor, că pot găti și mânca mai sănătos, că se simt copleșiți de volumul mare de muncă combinat cu activitățile casnice – curățenie, gătit, copil etc., că nu mai au timp liber pentru ei.

Psiholog Yolanda Crețescu: Schimbarea poate să facă loc unor noi achiziții în confortul și dezvoltarea individului, dar poate și să creeze anxietate și rezistență din dorința de a păstra zona de confort și predictibilitate anterioară pandemiei. Nu evenimentele sunt importante, ci reacția noastră la evenimente.

Perioada lungă de pandemie a produs cu siguranță atât o expunere și o nevoie de introspecție la problemele conștientizate sau mai puțin conștientizate ale fiecăruia (problemele de cuplu, de relaționare cu copiii, de confort personal, de propriile anxietăți), cât și conștientizarea și empatia față de persoanele care înainte sufereau de însingurare, fobie socială sau lipsă de apartenență la grup.

Această perioadă poate fi privită ca un test de anduranță atât individual, cât și micro sau macro social. Este un test pentru sănătatea comunității de business și pentru politicile sănătoase de funcționare.

Adaptarea la expunerea socială este necesar să se facă treptat

CSÎD: Cât de ușoară sau de grea poate fi revenirea la un birou pentru o persoană cu anxietate, fobie socială, depresie sau alte tulburări emoționale survenite pe parcursul pandemiei sau diagnosticate anterior pandemiei și exacerbate de evenimentele din ultimul an?

Psiholog Yolanda Crețescu: Adaptarea la expunerea socială este necesar să se facă treptat, prin construirea unui sistem de revenire parțială în prima etapă și prin libertatea angajatului să opteze pentru cum să își așeze modul hibrid de revenire. Instaurarea stresului posttraumatic este o realitate, iar ieșirea din pandemie nu este un punct fix, temporar, este un proces insinuos care va menține încă frica de boală și de moarte.

Pentru persoanele anxioase sau pentru cele aflate în depresie în această perioadă, adaptarea este dificilă și au nevoie de suport. Este important ca, în primul rând, să se construiască cercul de siguranță emoțională pentru aceste persoane, să poată fi corect informate cu privire la noile reguli de inserție profesională și să se păstreze măsurile de prevenire a transmiterii de COVID-19.

În al doilea rând, este important să nu li se ignore nevoile subiective și emoționale, pentru că altfel se va obține doar declanșarea mecanismelor de apărare și mărirea timpului de adaptare.

Revenirea la birou: avantaje și dezavantaje

CSÎD: Și ce beneficii sau consecințe poate avea revenirea la birou, în funcție de tipul de angajat? Poate unii angajați au constatat că fac economie lucrând de acasă (haine, încălțăminte, hrană, transport etc.) și revenirea la birou li se pare o cheltuială nejustificată acum.

Psiholog Yolanda Crețescu: Revenirea la birou ne poate aduce următoarele beneficii: evitarea relației multiple, a rolurilor multiple între viață familială, profesională și personală, introducerea unor rutine și ritualuri care ajută intrarea și ieșirea din sarcinile profesionale, socializarea, preocuparea și pentru alte subiecte, grija pentru estetica personală, creșterea productivității acolo unde sarcinile presupuneau muncă în echipă, creșterea sentimentului de apartenență la cultură organizațională, delimitarea mai clară într-un orar fix a sarcinilor de serviciu și a primirii de sarcini.

Dificil de gestionat pot fi relațiile familiale și rutină profesională, acolo unde pandemia a fost o oportunitate: mai mult timp petrecut acasă împreună cu copilul și familia, chiar dacă a fost necesară o împărțire a spațiului; mai puțin timp necesar deplasării; economisirea banilor de transport, bonă, grădiniță.

Acolo unde se poate, să se păstreze sistemul de muncă work from home sau work from anywhere

CSÎD: Cum ar trebui să abordeze această problemă angajatorii, mai ales că pericolul există în continuare și, mai nou, sănătatea psihică poate fi afectată și de comportamentul iresponsabil al unei părți din populație (care nu poartă mască, nu păstrează distanța, nu crede în continuare în gravitatea bolii COVID etc.)? E simplu de spus „reveniți la birou” pentru un angajator, dar pentru angajat, acest lucru poate fi perceput, în unele cazuri, ca o presiune enormă, mai ales după un an de acomodare cu muncă de la domiciliu și de inculcare a sentimentului de siguranță în propriul cămin.

Psiholog Yolanda Crețescu: Abordarea trebuie să permită o întoarcere de tip hibrid, să se păstreze regula celor 30% prezenți și, acolo unde se poate, să se păstreze sistemul de muncă work from home sau work from anywhere.

Revenirea la birou are nevoie să vină concomitent cu soluții la noile probleme: de ordin familial, de tipul suport pentru copiii care sunt încă în școală online sau vacanță, sau acolo unde sunt absenți bunicii din cauza problemelor medicale sau a expunerii.

Angajatorii să ia în serios probabilitatea ca angajații lor să poată dezvolta simptome de stres posttraumatic, fobie socială, ipohondrie sau depresie

CSÎD: Credeți că ar fi oportun un concediu „pre-revenire” la birou, ar schimba cumva optică angajaților? În pandemie, din cauza restricțiilor și a temerilor de infectare, multe persoane nu și-au luat concediu sau, dacă au avut, tot acasă l-au petrecut, deci nu se poate spune că s-au deconectat 100% de problemele cotidiene. Poate unii angajați au avut un deces în familie din cauza COVID și acum nu se simt pregătiți psihic să revină în colectivitate, când pericolul încă planează.

Psiholog Yolanda Crețescu: Gradul de adaptare al fiecăruia este unic și subiectiv. Gestionarea timpului personal cu timpul profesional are nevoie să găsească o sincronizare în nevoia individuală, dar și în nevoia companiilor. Așadar, nu putem vorbi de o regulă clară și unanim valabilă, deoarece sunt persoane care își doresc întoarcerea în spațiul profesional și persoane care ar folosi orice pretext pentru a evita întoarcerea.

Drept urmare, pentru departamentul de HR este o provocare să găsească instrumente care au aplicabilitate la nivel de individ și nu la nivel de grup. Pachetele de beneficii au putut fi major suplimentate și companiile au putut introduce și beneficii de suport psihologic astfel încât angajații să poată obține într-un timp optim reintegrarea profesională și un time management eficient. Cu atât mai mult cu cât numărul persoanelor care suferă de anxietate recunoscută sau nu este foarte mare.

În acest sens, și noi, la Happy Minds – divizia corporate depreHUB -, am dezvoltat în această perioadă programe de Employee Assistance adaptate crizei COVID, cu focus pe servicii integrate de sănătate emoțională pentru angajați, menite să le atenueze efectele negative ale expunerii prelungite la stres și să le facă revenirea la normalitate mai ușoară.

În acest moment putem spune că am observat un interes crescut din partea companiilor pentru serviciul de helpline personalizat, care asigură angajaților accesul 24/7 la suport psihoemoțional, o radiografie a sănătății emoționale a companiei, precum și instrumente digitalizate de evaluare și psihoterapie.

Aceasta este o direcție sănătoasă pe care sperăm că tot mai multe corporații să o adopte, dat fiind și faptul că, deseori, confundăm starea de bine cu rezistența la stres și uităm că după o perioadă de tensiune putem avea un moment de blackout emoțional.

De aceea recomand ca angajatorii să ia în serios probabilitatea ca angajații lor să poată dezvolta pe termen mediu și lung simptome de stres posttraumatic, fobie socială, ipohondrie sau depresie și să le asigure din timp suportul imediat, atât de necesar atunci când apar anumite crize.

Toate aceste maladii pot fi evitate dacă în pachetul de beneficii sunt introduse servicii de prevenție sau screening emoțional. Să previi este mai ieftin și mai rapid decât să intervii.

Noile tendințe în politicile de HR, atenția către nevoia individului și integrarea nevoilor personale cu confortul organizațional

CSÎD: În ultimii ani se observă pe plan mondial o tendință în creștere a lucrului de acasă, a reducerii programului de lucru sau a combinării lucrului de acasă cu muncă la birou. Dar angajatorii din România sunt încă refractari, nu privesc aceste abordări ca o soluție pentru compania lor. Care ar putea fi motivele pentru care un angajator preferă să continue cu programul clasic, prezență la birou, 8 ore pe zi, 5 zile din 7, în condițiile în care angajații își pot face la fel de bine treaba de la distanță?

Psiholog Yolanda Crețescu: Noile tendințe în politicile de HR, chiar și înainte de pandemie, erau atenția către nevoia individului și integrarea nevoilor personale cu confortul organizațional.

Motivele pentru care un angajator își dorește să păstreze modul clasic de abordare a muncii poate să vină din nevoia exclusivă a activității care necesită prezență la birou, din evaluarea performanței angajaților și observarea eficienței și productivității în munca de acasă sau din stilul dominant sau controlor al managerului.

Să nu uităm însă că oamenii sunt ființe sociale și au nevoie de interacțiune socială. Izolarea și apartenența la un spațiu închis și limitat pot provoca probleme grave de adaptare la o viață normală.

Yolanda Crețescu este psiholog clinician și psihoterapeut adlerian.
Recomandări:
De ce NU spui NU?
De ce NU spui NU?
Singurătatea: ce ascunde?
Singurătatea: ce ascunde?