Echilibru emoțional – 5 pași pentru atingerea echilibrului

Unul dintre cele mai dificile exerciţii pentru un om este să atingă un echilibru emoțional - să fie conectat cu el însuşi, cu ceea ce simte, gândeşte.
14.02.2021 | Autor: Paula Rotaru
Echilibru emoțional – 5 pași pentru atingerea echilibrului

Echilibru emoțional înseamnă să fii conectat cu prezentul şi să accepți ceea ce simți, gândeşti, trăieşti. Să te accepți necondiţionat şi să-i accepți pe ceilalţi.

Trăim o viaţă pe repede înainte, momentele de relaxare şi distracţiile le consumăm compulsiv, mai mult pentru că avem undeva în minte ideea de a echilibra responsabilitatea cu relaxarea. Şi totuşi, la final, cel mai frecvent sentiment resimţit este oboseala.

Starea de bine, echilibrul, sunt alcătuite din plăcerile, ritualurile de zi cu zi. Pentru a atinge echilibrul emoțional e nevoie să funcţionăm în 5 sarcini ale vieţii: munca, iubirea, prietenia, sinele şi spiritualitatea – sensul pe care îl dăm vieţii.  Le bifăm pe toate, dar cât de conectaţi suntem cu ceea ce facem?

Anda Păcurar, psihoterapeut, ne arată care sunt paşii de urmat pentru o viaţă spirituală echilibrată.

5 pași pentru a ajunge la echilibru emoțional

Conectarea cu tine

Dimineaţa este cel mai bun moment: savurezi o cafea, un mic dejun, te bucuri de noul început, îţi aranjezi în minte ziua. Agenda zilei nu se face niciodată seara înainte de culcare, pentru că rişti o insomnie.

Totuşi, dimineaţa este un gest util pentru că va da predictibilitate zilei. Iar predictibilitatea ne conferă o stare de confort.

Conectarea cu mediul

Adesea suntem atât de grăbiţi şi preocupaţi de problemele nostre cotidiene, încât uităm să ne bucurăm de ce avem în jur. Momentele de conectare cu mediul, precum o scurtă înviorare cu geamurile larg deschise, exerciţii de respiraţie, o plimbare fără căşti în urechi sau răsaritul privit pe îndelete, ne ajută să ne stimulăm simţurile, să ne relaxăm musculatura să ne oxigenăm, iar toate acestea au efect benefic asupra creierului.

Pe de o parte, un corp relaxat nu produce gânduri anxioase, iar pe de altă parte, expunerea la lumină stimulează producerea serotoninei, hormonul fericirii.

Conectarea cu ceilalţi

În fiecare zi, în fiecare săptămână întâlneşti oameni. Cu câţi dintre ei chiar vrei să te întâlneşti sau să împărtăşeşti lucruri? Pentru prietenie, pentru relaţiile în general,  este necesar un efort conştient. Îţi propui să relaţionezi, nu consumi relaţiile pasagere aflate la îndemână.

Poţi avea o zi din săptămână în care te vezi cu  o persoană dragă sau mai multe. Prietenii nu sunt doar persoanele care sar la nevoie, sunt cei împreună cu care te bucuri, încerci lucruri noi, construieşti amintiri.

Conectarea cu sentimentele

Un mesaj, un gând, un moment împărtăşit cu o persoană faţă de care ai sentimente pozitive. Avem nevoie de relaţii pozitive, de oameni care ne sunt dragi sau pe care îi iubimşi fiecare dintre noi a trăit la un moment dat o astfel de relaţie.

Conectarea cu aceste persoane ne ajută să ne conectăm cu sentimente pozitive care vor creşte imunitatea psihică. Chiar dacă nu ne putem proteja de unele probleme, putem să ne dezvoltăm această imunitate, care ne ajută atunci când suntem în faţa unor provocări. Ne ajută, desigur, şi să ştim că avem pe cine să ne bazăm.

Conectarea cu simţurile

Este important să îţi faci timp să te bucuri de ceea ce guşti, miroşi, vezi, auzi, atingi. Creierul are nevoie să fie stimulat pentru a produce senzaţii în restul corpului. Stimularea pozitivă a simţurilor poate fi un excelent întăritor al imunităţii psihice şi un tratament accesibil şi fără efecte secundare în stări de dezechilibru (anxietate, depresie, stres). Fiecare are mai dezvoltat unul dintre simţuri.

Gustul şi mirosul sunt simţurile la care cei mai mulţi sunt sensibili, iar stimularea lor produce efecte imediate în creier şi acea gratificare imediată. Cafeaua, spre exemplu, e considerată un puternic stimulent pentru că atinge şi gustul şi mirosul. Aroma este resimţită prin ambele simţuri.

Anda Păcurar este psihoterapeut formator, supervizor în cadrul Institutului de Psihologie și Psihoterapie Adleriană.
Criza vârstei mijlocii: ce e de făcut
Criza vârstei mijlocii: ce e de făcut