Dr. Ioana Silion, psihiatru – Izolarea la domiciliu – de la neînţelegere, frustrare, teamă, panică, comportament germofob. Ce va fi după 15 mai?

Ridicarea stării de urgenţă e privită ca un eveniment naţional. Cu ce preţ? Vor respecta oamenii noile reguli de convieţuire în pandemie după 2 luni de izolare?
Dr. Ioana Silion, psihiatru – Izolarea la domiciliu – de la neînţelegere, frustrare, teamă, panică, comportament germofob. Ce va fi după 15 mai?
Dr. Ioana Silion, psihiatru - Cum ne-a afectat izolarea la domiciliu, foto arhivă

Perioada pandemiei aflate în desfăşurare ne aduce tot felul de probleme, de la cele de sănătate somatică (acutizarea unor afecţiuni mai vechi, rămase nerezolvate), până la probleme ce ne afectează psihic şi emoţional – un job instabil, o relaţie care începe să scârţîie sau disfuncţională de multă vreme, o situaţie financiară precară etc. Toate ies acum la suprafaţă. Ce lecţie avem oare de învăţat? Cum să rămânem sănătoşi fizic şi psihic? Am stat de vorbă cu dr Ioana Silion, Medic specialist Psihiatrie

CSÎD: Cum ne-a afectat această perioadă de autoizolare? Cum ne-a schimbat din punct de vedere psihic şi comportamental?
Dr. Ioana Silion:
Acestă perioadă va rămâne în amintirea noastră, o filă de istorie care ne-a fost dat s-o trăim cu toţii.
Autoizolarea a fost o izolare forţată, pe care, de regulă, o experimentează infractorii condamnaţi. Au fost parcurse mai multe etape, de la neînţelegere şi frustrare, la teama şi neputinţă. Încă de la început, oamenii au primit mesaje, atingând intensităţi obsesiv-compulsive, să se spele pe mâini, să nu atingă obiecte, să nu-şi atingă faţa, nasul, ochii – lucruri greu de îndeplinit în condiţii normale; să nu se viziteze, să nu se apropie unii de alţii – s-au montat chiar paravane şi au fost instruiţi să folosească măşti. Mulţi oameni s-au văzut în scurt timp fără locurile de muncă, fără micile lor afaceri, fără o sursă de venit şi toate acestea fără să fie vina lor. Apoi a venit o formulă de izolare mai strictă pentru o categorie bine reprezentată la noi în ţară, categoria 65 + ani. Această măsură a avut un impact important în comportamentul şi percepţia multora dintre vârstnicii noştri, văzându-se „discriminaţi şi persecutaţi”.
Toate aceste comportamente ne-au fost induse, inseminate agresiv, influenţându-ne până la un comportament germofob. Cu toate acestea nu ştim în ce măsură suntem protejati sau expuşi virusului, desfăşurându-ne activităţile noastre zilnice.

CSÎD: În afara virusului nou SARS-CoV-2 – suntem ”infectaţi” la propriu la nivel psihic, mental, de teamă. Ce facem să gestionăm situaţia aceasta de încordare?
Dr Ioana Silion:
Teama în general, apărută brusc şi într-o situaţie de necontrolat, determină modificări în comportament, iar raţionamentul este afectat pe măsura impactului resimţit de fiecare persoană în parte. Aceste sentimente pot fi gestionate după o perioadă de sedimentare a emoţiilor sau cu ajutor din partea altora: oameni apropiaţi (prieteni / rude) sau ajutor specializat.
În media sunt folosite cuvinte şi măsuri menite să aibă impact puternic asupra psihicului. “Starea de urgenţă”, în accepţiunea populară, este asociată cu un eveniment vital, unde balanţa între viaţă şi moarte este înclinată către moarte. La fel şi măsurile de izolare sub impactul legii, au un efect negativ asupra liberului arbitru, decizia nu-i mai aparţine fiecărui om, ci îi este impusă şi bineînţeles, respinsă.
Gestionarea situaţiei începe prin identificarea şi comunicarea temerilor sau trăirilor pe care le experimentează persoana în cauză.

CSÎD: Cum vă aşteptaţi să reacţioneze românii odată cu ridicarea unor restricţii?
Dr Ioana Silion:
Ridicarea stării de urgenţă este privită ca un eveniment naţional, mult aşteptat şi care desigur, se cuvine sărbătorit româneşte.
Românii, ca şi alte naţii, îşi doresc să iasă din case, să se plimbe în natura şi să socialize. Este de aşteptat să iasă pe strada în număr mare. Puţini dintre cei care au stat în casă în această perioadă vor merge la serviciu în perioada următoare, deci nu vor face decât să crească numărul de oameni de pe stradă, din magazine şi din alte locuri publice. Oamenii se vor vizita, vor circula cu mijloacele de transport în comun, lucru care rămâne de văzut ce impact va avea asupra evoluţiei transmiterii bolii.

Mădălina Drăgoi
Mădălina Drăgoi

Acum ceva timp, mă aflam la Atena, la o conferinţă internaţională despre frumuseţe şi industria de profil. În sală erau jurnaliste din toată Europa. Reprezentau în special presa glossy.

Multe dintre ele erau parcă scoase din paginile revistelor pentru care lucrau atât din punct ... citește mai mult

Cel mai nou articol Video:
Dr. Mihaela Chivu: soluții pentru bruxism