De ce eşti stresat. Ce se întâmplă în corpul tău atunci când îţi faci griji

Află care sunt posibilele cauze ale stresului, dar şi ce efecte are acesta asupra sănătăţii tale fizice şi psihice.
14.06.2020 | Paula Rotaru
De ce eşti stresat. Ce se întâmplă în corpul tău atunci când îţi faci griji

Stresul face parte din viaţa noastră, indiferent cât ne-am chinui să îl ţinem la distanţă. 

Fie că îl resimţim mai puternic ori mai relaxaţi, stresul experimentat pe termen lung poate avea efecte dezastruoase asupra sănătăţii noastre per total. Şi asta fără să ne dăm seama! 

De multe ori atribuim simptome precum durerea de cap, de stomac, insomnia ori tulburările de fertilitate unor cauze care nu au legătură cu stresul.

 

Însă adevărul este că multe probleme pornesc fix din cauza acestui inamic public numărul unu în societatea contemporană: stresul.

Fugim să obţinem locuri de muncă mai bine plătite, ne conformăm şi acceptăm compromisuri care contravin principiilor noastre, ne îngrijorăm că pandemia actuală de coronavirus ne poate lăsa fără un job, fără siguranţa zilei de mâine. Iar dacă mai adăugăm acestora şi un eveniment de viaţă mai puţin fericit, cum ar fi îmbolnăvirea ori decesul unei persoane apropiate, divorţul, o ceartă cu un părinte sau dificultăţile financiare, stresul ne acaparează şi ne îmbolnăveşte, la propriu.

Numeroase studii au arătat că stresul poate avea un impact devastator asupra sănătăţii noastre: creşte tensiunea arterială şi glicemia, ne dă dureri de cap, de stomac şi musculare, ne face mai sensibili în faţa virozelor sau altor infecţii, iar acestea sunt doar o mică parte dintre problemele cu care ne putem confrunta.

Care sunt cauzele stresului

Stresul poate fi declanşat de numeroşi factori, însă, de departe, locul de muncă nesatisfăcător este unul dintre cei mai importanţi. Aproape 40% dintre angajaţi susţin că locul de muncă este principala sursă de stres din viaţa lor.

Iar cauzele legate de stresul indus de locul de muncă sunt, la rândul lor, numeroase:

  • Prea multe responsabilităţi
  • Program lung de lucru
  • Lucrul în condiţii periculoase
  • Lipsa de stabilitate
  • Sarcinile repetitive, care nu sunt motivante
  • Discriminarea sau bullyingul

Stresul poate fi cauzat şi de evenimente ce ţin de viaţa personală, cum ar fi:

  • Decesul unei persoane apropiate
  • Divorţul
  • Pierderea locului de muncă
  • Mutatul în casă nou
  • O boală recent diagnosticată
  • Îngrijirea unui membru al familiei care este bolnav
  • Evenimente traumatizante (răpire, viol, violenţă verbală etc.)
  • Tulburări emoţionale (depresie, anxietate, furie, doliul, vina, stima de sine scăzută)

Uneori, sursa stresului poate fi şi un eveniment pozitiv, cum ar fi nunta sau promovarea la locul de muncă. Toate acestea vin „la pachet” cu emoţii ce pot alterna de la bucurie până la frică, incertitudine, nesiguranţă.

Ce efecte are stresul asupra organismului

Dacă stresul e o componentă zilnică în viaţa ta şi simţi că eşti tot timpul „în priză”, gata să ataci sau să fii atacat, corpul tău s-ar putea resimţi. Irascibilitatea, anxietatea, atacurile de panică, depresia, durerile de cap, de stomac, insomnia sunt doar câteva dintre efectele stresului asupra organismului.

De asemenea, atunci când eşti stresat eşti tentat să mănânci compulsiv şi nu tocmai sănătos, să consumi mai mult alcool, aspecte care pot contribui la apariţia unor probleme grave de sănătate, precum diabetul zaharat, obezitatea, hipertensiunea arterială, ciroza hepatică sau accidentul vascular cerebral.

Stresul poate avea un impact negativ şi asupra respiraţiei. Hormonii eliberaţi în situaţii stresante duc la accelerarea respiraţiei şi asta poate favoriza hiperventilaţia, o problemă care agravează afecţiuni preexistente precum astmul sau emfizemul pulmonar.

Sub acţiunea stresului, muşchiul inimii este mai activ şi pompează mia mult sânge, ceea ce duce la creşterea tensiunii arteriale şi, implicit, la un risc mai mare de accident vascular cerebral sau infarct miocardic.

De asemenea, deoarece ficatul produce mai multă glucoză în timpul stresului, există un risc mai crescut de instalare a diabetului de tip 2.

Explozia de hormoni declanşată de stres poate cauza şi tulburări digestive, în special arsuri în capul pieptului, diaree, constipaţie, greaţă, vărsături şi crampe abdominale.

Totodată, stresul constant duce la tensiune musculară, în special în zona spatelui, umerilor şi gâtului.

Stresul este nociv atât pentru corp, cât şi pentru minte. De aceea nu este neobişnuit să te confrunţi cu o poftă sexuală diminuată în perioadele foarte stresante. Pe termen lung, stresul duce la scăderea nivelului de testosteron, dar şi la scăderea calităţii materialului seminal şi, implicit, la un risc mai crescut de disfuncţii erectile şi impotenţă.

Nu în ultimul rând, stresul permanent poate slăbi capacitatea sistemului imunitar în lupta cu diverse bacterii şi virusuri. Studiile au arătat că persoanele care suferă de stres cronic răcesc mai des şi au episoade frecvente de infecţii de orice tip.

Cum să ţii sub control stresul

Cele mai eficiente metode pentru gestionarea simptomelor cauzate de stres constau în:

  • Exerciţii fizice zilnice
  • Practicarea tehnicilor de relaxare – respiraţie profundă, meditaţie, yoga, tai chi, masaj
  • Petrecerea unui timp de calitate alături de persoanele dragi
  • Găsirea unui hobby care să te relaxeze (cititul unei cărţi, ascultatul muzicii preferate, bricolajul etc.)
  • Adoptarea unui regim alimentar echilibrat, din care să nu lipsească nicio grupă alimentară
  • Evitarea fumatului, a alcoolului în exces