8 cauze mai puţin cunoscute ale depresiei. Și tiroida poate fi implicată!

  • Publicat:

Simptomele depresiei pot fi declanşate de numeroşi factori. Printre aceștia amintim anumite traume suferite, problemele de natură financiară, lipsa locului de muncă sau durerea emoțională cauzată de decesul unei persoane dragi.

Acestea sunt doar câteva dintre posibilele cauze ale depresiei, însă majoritatea resimţim această tristeţe profundă din cu totul şi cu totul alte motive.

Iată 8 cauze mai puțin cunoscute ale depresiei.

Afecţiuni ale glandei tiroide

Atunci când există un dezechilibru la nivelul glandei tiroide, hormonii tiroidieni nu mai sunt secretaţi în mod normal şi duc la afecţiunea numită hipotiroidism, al cărei simptom frecvent este… depresia.

Pe lângă depresie, tulburările tiroidiene se mai pot manifesta prin frisoane, constipaţie şi oboseală nejustificată. Un simplu test de confirmare a diagnosticului şi un tratament adecvat te pot scăpa de aceste simptome neplăcute.

Somnul insuficient

Insomniile pot duce atât la instalararea stărilor de iritabilitate şi nervozitate, cât şi la apariţia depresiei.

Un studiu arată că participanţii care dorm puţin sunt mai predispuşi la stări emoţionale negativiste, din cauză că celulele neuronale nu mai au timp să se regenereze, atât timp cât nu îi oferim cele 7-8 ore de somn necesare.

Dependenţa de reţelele de socializare

Prea mult timp petrecut pe Facebook, Tik Tok, Instagram  poate duce la instalarea depresiei, în special în rândul adolescentelor. Astfel, mediul virtual duce la interacţiuni din ce în ce mai rare în viaţa reală şi percepţii idealiste asupra lumii în general.

Există chiar şi dovezi ştiinţifice în sprijinul acestei afirmaţii: o cercetare sugerează că peste 10% din numărul total de persoane care au cont de Facebook petrec un număr îngrijorător de ore pe zi în faţa computerului şi tocmai această categorie de oameni este mai predispusă la apariţia depresiei.

Oraşul în care locuieşti

Cercetările au scos la iveală că locuitorii din marile metropole au un risc cu 39% mai mare să sufere de depresie, şi asta din cauza nivelului de zgomot, a altitudinii, a poluării specifice şi a gradului ridicat de stres care dezechilibrează activitatea cerebrală şi hormonală, cu efecte directe asupra stării de spirit.

Fumatul

Substanțele chimice din ţigară pot deteriora activitatea neurotransmiţătorilor din creier, ceea ce duce la întreruperea secreţiei de dopamină şi serotonină, hormoni ai fericirii care ne asigură buna-dispoziţie.

Lipsa de Omega 3 în regimul alimentar 

Consumul scăzut de peşte bogat în acizi graşi Omega 3 (somon, sardine, fructe de mare) este asociat cu un risc extrem de crescut de depresie. Se pare că grăsimile sănătoase au capacitatea de a regla nivelul de serotonină din creier, îndeosebi în cazul femeilor.

Anticoncepţionalele orale

Ca oricare alt medicament, şi pilula contraceptivă are efectele ei adverse. Unele categorii de contraceptive orale au în compoziţie o versiune sintetică a progesteronului, hormon despre care se ştie că poate declanşa stările depresive. Cu toate acestea, efectele negative nu se manifestă în rândul tuturor femeilor care iau anticoncepţionale orale, de aceea nu se poate spune cu siguranţă că substanţele respective sunt singurele cauze care ar trebui incriminate.

Schimbările bruște de temperatură

Aproape 5% din populaţia Statelor Unite se confruntă cu tulburări afective sezoniere şi aproape 1% suferă de depresie estivală, care este declanşată de o nesincronizare a corpului cu noile condiţii meteorologice. Acest tip de depresie se manifestă prin oboseală şi epuizare, din cauza dezechilibrului de substanţe chimice de la nivelul creierului şi a lipsei hormonului melatonină, care reglează ciclul somn-veghe.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”