Frisoanele – din ce cauză apar, cum se tratează acasă și când să mergi la medic

16.10.2021
Frisoanele - din ce cauză apar, cum se tratează acasă și când să mergi la medic
Sursa foto: Shutterstock

Frisoanele apar adesea când temperatura ambiantă este foarte scăzută și corpul încearcă prin contracții să se încălzească. Există însă situații când frisoanele și febra pot fi cauzate de diverse afecțiuni, precum infecțiile virale (gripă, COVID) sau bacteriene (pneumonie, sinuzită). De asemenea, și glicemia scăzută poate cauza frisoane, fără ca acestea să fie însoțite de febră.

Află mai jos ce afecțiuni pot cauza frisoane, ce remedii te pot ajuta și care sunt semnalele de alarmă că ar trebui să te adresezi medicului.

De ce apar frisoanele și febra

De foarte multe ori, frisoanele apar ca urmare a expunerii la temperaturi scăzute (hipotermie), însă pot surveni și ca răspuns la o infecție cu virusuri sau bacterii, fiind însoțite de febră peste 38 de grade. Exemple de boli care pot cauza frisoane și febră sunt:

  • gripa
  • răceala
  • COVID-19
  • meningita
  • tuberculoza
  • infecțiile tractului urinar (pielonefrita)
  • malarie
  • sinuzita
  • gastroenterita
  • pneumonia
  • bronșită
  • diverticulită (inflamația unui diverticul care este un „buzunar” anormal al colonului)
  • inflamația apendicelui (apendicită)
  • otită
  • mononucleoză
  • faringită streptococică
  • infecție cu HIV/SIDA
  • endocardită
  • boala inflamatorie pelvină
  • bolile cu transmitere sexuală

De asemenea, frisoanele pot fi cauzate și de diverse forme de cancer (leucemie, limfom etc.), reacții alergice, boala Crohn, colita ulcerativă, lupus eritematos sistemic.

Frisoane fără febră: care sunt cauzele

Atunci când frisoanele nu sunt însoțite de febră, este posibil ca hipoglicemia (glicemia scăzută) să fie de vină. Concentrația scăzută de glucoză în sânge poate declanșa acest simptom, precum și confuzia, transpirația abundentă, oboseala sau ritmul cardiac neregulat sau accelerat.

Totodată, frisoanele pot fi consecința unui efort fizic intens sau a unei reacții emoționale puternice (frică, anxietate, atac de panică).

Tratament la domiciliu pentru frisoane și febră

Primul lucru pe care trebuie să îl faci dacă te confrunți cu frisoanele este să te îmbraci bine (pulover mai gros, șosete, pantaloni călduroși). O pastilă de ibuprofen, aspirină sau paracetamol poate fi, de asemenea, de ajutor.

Atenție însă la aspirină – aceasta nu trebuie dată copiilor, deoarece există riscul de apariție a sindromului Reye!

Dacă problema nu se rezolvă și continui să resimți senzația de frig, mai ales câteva ore sau zile la rând, ar fi bine să iei legătura cu medicul, pentru că este posibil ca acest simptom – însoțit de altele – să fie cauzat de o infecție care necesită tratament specific.

Frisoanele cauzate de hipoglicemie pot fi ameliorate prin reglarea nivelului de glucoză în sânge – consumul unui pahar cu suc de fructe, un plic de zahăr, o ciocolată mică.

În cazul în care frisoanele sunt cauzate de un atac de panică sau anxietate, tehnicile de relaxare și respirație profundă pot fi de mare ajutor.

Dacă frisoanele sunt însoțite de febră, este foarte important să te hidratezi bine cu apă, sucuri naturale, supe, ceaiuri. Un duș cu apă caldă și odihna la pat, acoperit cu o pătură călduroasă, sunt importante pentru refacere.

Când sunt frisoanele un motiv de îngrijorare: semne că trebuie să mergi la medic

Adresează-te cât mai rapid medicului dacă febra și frisoanele nu se îmbunătățesc după 48 de ore de îngrijire la domiciliu sau dacă ai oricare dintre următoarele simptome:

  • gât înțepenit
  • respirație șuierătoare
  • tuse severă
  • dificultăți de respirație
  • confuzie
  • letargie
  • iritabilitate
  • durere abdominală
  • durere sau usturime la urinare
  • vărsături
  • sensibilitate la lumină
  • febră peste 38 de grade care persistă mai mult de 4-5 zile și nu răspunde la antitermice
  • ritm cardiac accelerat
  • dureri sau senzație de gheară/presiune în piept
  • cianozarea (învinețirea) buzelor și a extremităților (este un semn al saturației scăzute de oxigen în sânge sau al hipotermiei)
Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. A scris peste 5.000 de articole în acest timp. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Dr. Adriana Lucia Celebidache: tratamente dentare pentru o ocluzie (mușcătură) corectă