Cum îți dai seama că ai pietre la rinichi. 10 semne și remedii pentru curățarea rinichilor

  • Publicat:

Se estimează că minimum o persoană din 20 va face pietre la rinichi (calculi renali) la un moment dat pe parcursul vieții. Deshidratarea este una dintre principalele cauze ale pietrelor la rinichi. Însă și anumite condiții medicale (guta, infecțiile urinare repetate), medicamente, suplimente ori factori ereditari pot favoriza dezvoltarea nefrolitiazei, așa cum sunt denumite, în termeni medicali, pietrele la rinichi.

Calculii renali pot varia în dimensiune. Unii sunt mici cât un punct, alții pot avea câțiva centimetri sau pot deveni atât de mari încât să ocupe întreg spațiul din rinichi.

Durerea în flancuri (într-o parte a trunchiului) și prezența sângelui în urină sunt două dintre cele mai frecvente simptome ale pietrelor la rinichi. Febra peste 38 de grade sau frisoanele sunt un semn al unei infecții renale, complicație serioasă a pietrelor la rinichi.

Semnele timpurii ale pietrelor la rinichi

Unele pietre la rinichi nu produc deloc simptome, fiind numite „pietre silențioase”, datorită dimensiunii lor mici, aproape ca firicelele de nisip. Acestea pot fi eliminate spontan prin urinare.

În schimb, cu cât pietrele la rinichi sunt mai mari, cu atât șansele de apariție a simptomelor sunt mai crescute.

Printre semnele ce pot indica prezența calculilor renali se numără:

  1. Durerea puternică în partea laterală a trunchiului, în valuri, care poate dura câteva minute (colici renale – unele persoane descriu această durere mai ceva ca durerea resimțită la naștere sau ca o senzație de înjunghiere)
  2. Crampe și durere în zona lombară, inghinală sau abdominală
  3. Greață sau vărsături
  4. Prezența sângelui în urină (hematurie – sângele poate fi roșu, roz sau chiar maroniu)
  5. Durere și/sau usturime la urinare
  6. Urină tulbure și cu miros greu, neplăcut (din cauza bacteriilor acumulate în tractul urinar)
  7. Nevoia constantă de a urina
  8. Jet urinar scăzut (cantitate mică de urină eliminată)
  9. Dureri la nivelul testiculelor/penisului
  10. Febră peste 38 de grade și/sau frisoane – semnalează o infecție cauzată de pietrele la rinichi

Cine e la risc să facă pietre la rinichi

Majoritatea cazurilor de pietre la rinichi apar la categoria de vârstă 20-50 de ani și sunt mai frecvente la bărbați decât la femei.

Aportul insuficient de apă, obezitatea, dieta necorespunzătoare și sarcina sunt doar câteva dintre posibilele cauze ale dezvoltării pietrelor la rinichi.

Iată ce afecțiuni pot crește riscul de a te confrunta cu pietre la rinichi:

De asemenea, sunt la risc să facă pietre la rinichi persoanele care au suferit intervenții chirurgicale intestinale, iau anumite medicamente (diuretice, antiacide cu calciu, pastile pentru infecția cu HIV) sau au o dietă bogată în proteine de origine animală, sare, zahăr și alimente bogate în oxalați (spanac, ciocolată neagră, rubarbă, alune, fasole, tofu, cafea, ceai, cola).

Totodată, excesul de vitamina D din suplimente poate fi un factor de risc în apariția pietrelor la rinichi.

Cum previi pietrele la rinichi – remedii naturale

Pentru a preveni apariția pietrelor la rinichi, ține cont de aceste recomandări.

Bea zilnic minimum 2 litri de apă – ajută la eliminarea firicelelor mici de nisip și previne totodată formarea pietrelor la rinichi. Poți adăuga suc de lămâie în apă, deoarece conține citrat, un compus care poate preveni acumularea de calciu în rinichi și ajută în același timp la eliminarea cu mai multă ușurință a pietrelor mai mici.

Ceaiul de busuioc este, de asemenea, eficient în prevenirea calculilor renali. Busuiocul proaspăt conține acid acetic, care ameliorează durerea, poate ajuta la dizolvarea depozitelor de calciu și are efect benefic asupra sănătății rinichilor, datorită proprietăților sale antiinflamatoare și antioxidante.

Nu consuma ceai de busuioc pe o perioadă mai lungă de 6 săptămâni, deoarece poate duce la hipoglicemie, hipotensiune și risc crescut de hemoragie.

Bogat în acid acetic este și oțetul de mere, care poate ajuta la dizolvarea calculilor renali, prevenind totodată apariția acestora. Oțetul de mere se consumă diluat – 2 linguri la 200 mililitri de apă.

Nu consuma cantități prea mari de oțet de mere, deoarece poate crește riscul de osteoporoză și hipopotasemie (scăderea nivelului de potasiu din sânge).

Persoanele diabetice care iau insulină, digoxină și cele care iau diuretice (spironolactonă) nu trebuie să consume oțet de mere.

Sucul de țelină ajută, de asemenea, la eliminarea toxinelor ce pot contribui la formarea calculilor renali. Se dă prin blender 1 tulpină de țelină și se amestecă cu apă.

Nu este recomandat consumul de suc de țelină persoanelor care au tensiunea mică, urmează să fie supuse unei intervenții chirurgicale sau care suferă de o afecțiune care cauzează hemoragie. De asemenea, este contraindicat celor care iau tratament cu levotiroxină, litiu, isotretinoină sau sedative.

Sucul din iarbă de grâu conține nutrienți esențiale care pot ajuta la curățarea rinichilor. De asemenea, ajută la ameliorarea senzației de greață și poate crește fluxul urinar. Consumul excesiv de suc din iarbă de grâu poate cauza constipație și lipsa poftei de mâncare.

Sucul de rodie este, de asemenea, benefic pentru sănătatea rinichilor, dar trebuie evitat de persoanele care iau medicamente pentru ficat, antihipertensive și hipolipemiante.

Ceaiul din rădăcină de păpădie conține potasiu, fier, zinc și vitamine A, B, C și D, care pot ajuta la stimularea producției de bilă și au efect tonic asupra rinichilor. Este contraindicat consumul acestui ceai de persoanele care iau anticoagulante, antiacide, antibiotice, litiu sau diuretice.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Stereotaxia în metastazele cerebrale: „E indicată la pacienții cu un număr limitat de metastaze”