4 greșeli pe care să nu le faci dacă ții post intermitent

  • Publicat:
4 greșeli pe care să nu le faci dacă ții post intermitent
Foto: envato

Multă lume adoptă postul intermitent ca metodă de slăbit, dar și pe termen lung, pentru menținerea greutății. Deși s-a dovedit că este o cale eficientă de scădere în greutate, postul intermitent poate avea și neajunsuri.

Spre exemplu, pe termen lung, postul intermitent poate favoriza creșterea producției de cortizol, hormonul stresului. De asemenea, există riscul supraalimentării, adică un consum mult prea mare de alimente în „fereastra” de timp permisă, al tulburărilor digestive (balonare, crampe, reflux acid), dar și al senzației persistente de foame, somnolență, astenie sau scăderea energiei.

Citește aici mai multe despre argumentele pro și contra în ceea ce privește postul intermitent.

Iată care sunt cele mai frecvente greșeli pe care trebuie să le eviți dacă ții post intermitent, ca să ajungi la greutatea dorită sau să ți-o menții pe cea cu greu obținută.

Mănânci prea mult și prost în orele permise

Există mai multe variante de post intermitent, însă cea mai frecventă este cea tip 16:8, adică 16 ore postești, în restul de 8 ore poți mânca.

O greșeală pe care multe persoane o fac însă este că în acea fereastră de 8 ore consumă alimente nu tocmai sănătoase, gândindu-se că în cele 16 ore „păcatele” vor fi iertate de siluetă. Nimic mai fals!

Dacă aglomerezi un total de peste 2.000 de calorii la 1-2 mese din zi (prânz și cină, sau mic dejun întârziat și prânz, de exemplu), când necesarul tău caloric este de doar 1.200 de calorii, raportat la greutatea și înălțimea ta, cu siguranță nu vei ajunge la numărul dorit de kilograme.

Citește și: Greutatea ideală în funcție de înălțime și sex – câte kilograme e normal să ai dacă ești femeie sau bărbat?

În loc să te concentrezi pe cele 8 ore în care „ai voie” să mănânci, mai degrabă fii atent la ce pui în farfurie. Optează pentru alimente hrănitoare, bogate în proteine de calitate, fibre, vitamine și minerale, cât mai proaspete și spre deloc procesate.

Carnea la grătar (pui, curcan, porc, vită, pește), ouăle, salatele bogate în legume proaspete, fructele de sezon sunt opțiuni mult mai „prietenoase” cu silueta, care țin în același timp de foame și îi oferă organismului nutrienții necesari pentru buna funcționare.

Verifică numărul de calorii necesar zilnic ca să slăbești sau să îți menții greutatea – calculator caloric

Nu mănânci destul, crește nivelul cortizolului

Pe de altă parte, și subalimentarea este o greșeală de evitat dacă ții post intermitent. Atunci când nu mănânci destul, și vorbim aici în special de alimente sănătoase, precum legume și fructe proaspete, nivelul cortizolului crește și asta te predispune la creștere în greutate.

Alte probleme pe care cortizolul crescut le poate cauza sunt: stările de oboseală, dificultățile de concentrare, rezistența la insulină, imunitatea scăzută, tensiunea crescută, inflamațiile în corp, depresia sau anxietatea.

Asigură-i organismului „combustibilul” de care are nevoie zilnic consumând cel puțin 500 de grame de fructe și legume, cu accent pe legume (deoarece excesul de fructe poate avea efecte nocive).

Fructele și legumele conțin vitamine, minerale, flavonoide și carotenoide care reduc inflamațiile din corp și previn stresul oxidativ, factori care sunt cunoscuți ca declanșatori ai cortizolului, hormonul stresului.

Citește și: Ce înseamnă consum excesiv de fructe. Cât putem mânca zilnic fără să avem probleme

Bei prea puțină apă

Apa este vitală, dar și un element-cheie în procesul de slăbire. Sunt indicați cel puțin 2 litri de apă zilnic, mai exact 2,7 litri în cazul femeilor și 3,7 litri în cazul bărbaților care vor să slăbească, arată un studiu recent.

Totuşi, această cantitate nu se referă exclusiv la apă, ci şi la alimente bogate în apă, fructe, legume, sucuri, supe, ceaiuri etc.

Câteva dintre fructele cu un conţinut foarte ridicat de apă sunt: pepenele roşu, castraveţii, roşiile, salata verde, ananasul, piersicile, strugurii, căpşunele etc.

Potrivit specialiștilor, apa îţi păcăleşte foamea (un pahar cu apă băut în timpul mesei te ajută să mănânci mai puţin, dar să te simţi la fel de sătulă), reglează temperatura corpului, ajută la eliminarea toxinelor din corp, susţine rezervele de energie necesare în timpul exerciţiilor fizice și previne senzația de slăbiciune, amețeala și durerile de cap. De aceea este foarte important să te hidratezi corespunzător, fie că ții sau nu post intermitent.

Îți interzici mici plăceri vinovate

Postul intermitent poate fi considerat de cei care îl urmează drept „o pedeapsă” în scopul atingerii rezultatelor, însă lucrurile nu trebuie să stea așa. Acest stil alimentar nu trebuie să vină la pachet cu sentimente de vinovăție sau restricții drastice privind alimentele pe care agreezi.

Asta înseamnă că nu trebuie să îți refuzi categoric o prăjitură, un suc, câteva felii de pizza sau un hamburger din când în când. Pe termen lung, eliminarea „plăcerilor” culinare nu va face decât să îți crească nivelul cortizolului (despre ale cărui efecte negative care am vorbit mai sus) și să îți scadă motivația de a continua pe drumul către greutatea dorită.

Ține post intermitent cât mai corect, dar nu te pedepsi privându-te de o bucățică de ciocolată sau o înghețată atunci când corpul și mintea ta simte nevoia. Firește, nu te îndemnăm să mănânci o ciocolată întreagă sau o cutie imensă de înghețată!

Dacă îți este greu să slăbești deși ții post intermitent sau nu găsești un stil alimentar care să-ți fie potrivit, apelează cu încredere la un medic nutriționist, care te poate ajuta cu meniuri personalizate și sfaturi utile privind scăderea în greutate într-un mod sănătos și sustenabil.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Tratamentul personalizat în cancerul de sân