Exerciţii fizice pentru antrenarea creierului

Exerciţiul fizic este pentru creier ca octanul pentru motor – îl stimulează, îi dă putere, îl face să vibreze. Activităţile aerobice, exerciţii aerobice care cer mult oxigen, hrănesc diferite părţi ale creierului, cu precădere ganglionii bazali, cerebrelul şi corpul calos. Cu plusul de oxigen vine un plus de sânge care vă sporeşte abilitatea de a înţelege şi de a reţine noi informaţii.
Autor: Paula Rotaru
Exerciţii fizice pentru antrenarea creierului

Exerciţiul fizic este pentru creier este ca octanul pentru motor – îl stimulează, îi dă putere, îl face să vibreze.

Activităţile aerobice, exerciţii aerobice care cer mult oxigen, hrănesc diferite părţi ale creierului, cu precădere ganglionii bazali, cerebelul şi corpul calos.
Cu plusul de oxigen vine un plus de sânge care vă sporeşte abilitatea de a înţelege şi de a reţine noi informaţii.

Activităţile care presupun coordonare fizică stimulează dezvoltarea neurală. Studiile au arătat acest lucru în modul cel mai elocvent.

Dr. William T. Greenough a urmărit îndeaproape ce pot face pentru creier exerciţiile fizice, precum şi mediul. Într-un experiment, a împărţit cobaii în patru grupe şi a fixat patru niveluri de exerciţiu. Cobaii supuşi la exerciţiile cele mai grele aveau de parcurs construcţii elaborate de frânghii şi punţi. Când li s-a examinat, ulterior, creierul, s-a observat că aveau în jurul neuronilor mai multe capilare decât grupurile de control – cu alte cuvinte, creierul lor primea mai mult sânge şi combustibil.

Studiile pe cobai au fost efectuate şi la Institutul pentru Creier, Îmbătrânire şi Demenţă de la Universitatea Statului California din Irvine.

Dr. Carl Cattman a descoperit că atât cobaii care făceau mişcare moderată pe rotiţe, în cuştile lor, cât şi cei care alergau aproape toată noaptea aveau o cantitate mai mare de substanţe nutritive în cerier. De asemenea, ei prezentau niveluri mai înalte ale factorilor de creştere (neutrofine).

Deşi creierul uman e ceva mai greu de studiat, cercetătorii au găsit dovezi că exerciţiul fizic îmbunătăţeşte funcţionarea mentală la oameni.

Roberta Rikli, de la Clinica Lifespan Wellness a Universităţii Statului California din Fullerton, a condus un program de exerciţii pentru 31 de femei cu vârste cuprinse între 57-85 de ani, cu scopul de a vedea dacă îşi puteau recăpăta timpul de reacţie mentală pierdut odată cu îmbătrânirea.
De trei ori pe săptămână, femeile dintr-un grup făceau gimnastică aerobică sau mergeau pe jos. După trei ani, cercetătoarea a măsurat timpul de reacţie şi a descoperit că în al doilea grup, care nu făcea exerciţii de niciun fel, reacţiile mentale nu numai că nu se îmbunătăţiseră, ci se diminuaseră. Grupul activ, care făcea exerciţii aerobice, a demonstrat o îmbunătăţire clară.

Iată câteva exemple de exerciţii fizice care antrenează creierul:

  • Practicaţi statul în mâini sau plutitul cu faţa în jos când sunteţi în bazinul de înot
     
  • Învăţaţi sau practicaţi o activitate ce presupune coordonare, cum ar fi tenisul, baschetul, baseball-ul sau dansul sportiv
     
  • Când se strică un obiect din gospodărie (un cead deşteptător sau o broască), desfaceţi-l pentru a vedea cum funcţionează şi încercaţi să îl reparaţi sau să identificaţi piesa defectă. Gândiţi-vă la o versiune mai avansată a acestui exerciţiu – de exemplu, să realizaţi operaţii simple de întreţinere a maşinii, ca schimbul uleiului şi al filtrelor
     
  • Învăţaţi să jonglaţi, la început cu trei obiecte, sau învăţaţi să faceţi noduri marinăreşti complicate
     
  • Învăţaţi exerciţii de stretching, mai ales cele destinate grupelor de muşchi pe care nu le solicitaţi prea mult, cum sunt degetele de la picioare, partea de jos a spatelui sau gâtul
     
  • Învârtiţi-vă creierul şi stimulaţi activitatea neuronală făcând tumbe, roata sau piruete
     
  • Săriţi coarda
     
  • Măriţi timpul în care puteţi sta sub apă fără să respiraţi. Plonjând de la marginea bazinului, înotaţi sub apă cât mai departe, până când aveţi nevoie de aer. Faceţi asta în mod regulat, mergând de fiecare dată ceva mai departe.
     
  • Mergeţi cu spatele pe o distanţă de o sută de metri (nu uitaţi să vă uitaţi la semafor înainte de a traversa străzile) şi măriţi  treptat distanţa pe care o parcurgeţi astfel
     
  • Încercaţi să meditaţi. Staţi liniştit cu ochii închişi şi mintea concentrată asupra unui singur sunet sau gând şi respiraţi profund.