Cum slăbim fără să ne înfometăm, fără să numărăm caloriile şi de ce nu e bine să mâncăm după 8 seara

• Autor: Dr. Florin Ioan Bălănică
• MBA, CDN, PhDst Endocrinologie
• Fondator al #MetodeiDrBalanica

Scăderea în greutate nu este un lucru foarte simplu şi la îndemână. Dacă ar fi aşa, cu toţii am fi slabi şi sănătoşi. Majoritatea dintre noi asociem scăderea în greutate cu dietă, adică restricţie şi, implicit, foame. Este cum nu se poate mai nefiziologic, întrucât creierul, prin fenomenul de termoreglare, reduce temperatura şi, implicit, rata metabolică.

Trebuie să mâncăm ca să scădem în greutate, dar combinând corect alimentele şi la orele potrivite. Adică, ceea ce este bogat caloric consumăm în prima parte a zilei şi ceea ce este sărac caloric în partea a doua.

Recomandări

Nu există aliment permis sau interzis, contează care este regula, care este excepţia de la regulă…

Dr. Florin Ioan Bălănică: cum evităm afectarea colagenului în procesul de slăbire INTERVIU

Nu există cineva care să scadă în greutate fără să consume proteine, mai precis aproximativ 1,5 grame de proteină kg/corp.

Totodată, nivelul de carbohidraţi şi grăsimi trebuie să fie redus, dar nu există reguli generale, fiecare persoană trebuie abordată individual.

Fugim de proteine ca de „necuratul”, dar nu suntem deloc deranjaţi de dulciuri şi grăsimi. Papilele gustative se „hipertrofiază” raportat la obişnuinţele alimentare şi la gustul preponderent. Mâncăm dulce, vom căuta dulce!

Mâncăm mâncare?

Nu, nici vorbă, mâncăm nutrient! Adică proteine, lipide/grăsimi, glucide/carbohidraţi, vitamine şi minerale.

Sigur că nu este la îndemână să comandăm la restaurant o proteină cu vitamine, dar nu este nicio filosofie să identificăm ce consumăm în farfurie. Astfel:

• PROTEINE – carnea albă sau roşie, lactatele fermentate (iaurt şi brânză slabă), oul, lintea verde, fasolea verde, fasolea boabe de culoare neagră, ciupercile
• CARBOHIDRAŢI – pâinea integrală/neagră, pastele integrale, cerealele integrale, dar şi produsele dulci rafinate, cum ar fi prăjiturile. Fructele conţin fructoză, tot o formă de carbohidrat!
• GRĂSIMI – de origine animală, adică din carne, brânză sau ou, şi de origine vegetală, adică uleiuri presate la rece sau sâmburi – nuci, migdale.

Pe termen lung, este fundamental să înţelegem ce consumăm în farfurie, pentru că stilul de viaţă sănătos porneşte de la ce mănânc şi cum mă mişc. A îndesa în gură orice, doar pentru senzaţia obositoare de plin, nu reprezintă o soluţie pentru nimeni.

Măsurăm porţiile şi caloriile?

Nu, nu este necesar! Sunt puţine patologiile care necesită măsurarea caloriilor. În rest, putem măsura cu mâna, palma, ceaşca, farfuria, cana!

Omul modern nu poate măsura porţii şi calorii, mai ales dacă se află într-o stare de sănătate aparentă, adică nu-l doare nimic.

Totodată, pentru scăderea în greutate, farfuria trebuie să conţină trei sferturi proteină şi un sfert legume de culoare verde – de exemplu, peşte alb cu broccoli, curcan cu varză, omletă cu spanac.

Contează ora mesei?

Nu, nu contează, excepţie face ora ultimei mese, adică nu trebuie să depăşim ora 8 seara! De ce? Pentru că metabolismul este adaptat locului unde ne-am născut sau trăim şi perioadelor zilei.

În prima parte a zilei, metabolismul este accelerat, avem nevoie de alimente pentru a putea îndeplini activităţile zilnice, iar începând cu ora 14 începe să scadă până la ora 22, când „închide”.

Tocmai de aceea, singura oră importantă pentru masă este ora cinei – ora 8 seara –, având nevoie de minimum 2 ore pentru a metaboliza ceea ce am consumat şi să avem un somn odihnitor cu o bună digestie.

Câte mese trebuie să mănânc/zi?

În principiu, 3 mese principale şi 2 gustări, dar meniul se stabileşte individual. Sunt adeptul medicinei personalizate şi al prevenţiei proactive, adică să previzionezi ştiinţific apariţia bolii, nu să o tratezi când deja a apărut.

Totul este mai scump când tratezi boala, preţul plătit fiind atât financiar, cât şi fizic sau emoţional.

Există şi modele alimentare cu 3 mese/zi sau cu un număr de mese raportat la un interval orar, care au bază ştiinţifică şi pot fi folosite în anumite etape.

Ce este mâncatul compulsiv?

Mâncăm din obişnuinţă, pentru că suntem stresaţi, neatenţi sau pentru că asociem mâncatul cu starea de bine. Tocmai de aceea în #MetodaDrBalanica, Pilonul 3 este Managementul stresului şi al mâncatului compulsiv.

Nimeni nu se îngraşă pentru că mănâncă, ci din motivul pentru care mănâncă. Iar de aici lucrurile pot derapa în orice direcţie.

În fapt, compulsia reprezintă lupta dintre raţiune şi emoţie, câştigate firesc de emoţie în marea majoritate a cazurilor. 

Aşa că, dragii mei, mâncaţi ce trebuie pentru a scădea în greutate. Farfuria trebuie construită corect şi adaptat, iar aici este treaba specialistului.

Nu-mi place să folosesc cuvântul „trebuie”, dar în acest context… trebuie! Nu există reguli generale, ci doar abordare ştiinţifică personalizată. #MetodaDrBalnica se bazează 80% pe ştiinţa nutriţiei şi 20% pe experienţa mea personală de fost pacient cu obezitate care a scăzut 104 kilograme în 8 luni şi nu a mai luat nici un gram în ultimii 11 ani!

Mâncaţi echilibrat, cu preponderenţă către proteine, vitamine şi minerale pentru a scădea în greutate, reduceţi la maximum carbohidraţii rafinaţi şi echilibraţi grăsimile de orice fel.

Faceţi mişcare adecvat, puţin şi zilnic şi nu începeţi cu mişcarea atunci când doriţi să scădeţi în greutate – alimentaţia face 70%, iar mişcarea 30%.

Iar acest lucru nu înseamnă că mişcarea nu este importantă! Suntem diferiţi, iar abordarea fizică şi emoţională reprezintă cheia reuşitei. Nu urmăriţi numărul de kilograme, ci echilibrul dintre muşchi, oase, apă şi grăsime!

Obezitatea este o boală în sine care duce la alte boli metabolice şi predispune la 13 forme de cancer, iar sănătatea este o decizie individuală!