Miocardita: simptome, tratament

Miocardita: simptome, tratament

Miocardita este o afecţiune a inimii care constă în inflamarea muşchiului cardiac (miocardul). Astfel, inima nu mai este irigată corespunzător cu sânge şi apar simptome precum puls cardiac accelerat sau neregulat, dureri în piept, oboseală sau dificultăţi de respiraţie. În cazuri severe, astfel de manifestări pot favoriza dezvoltarea cheagurilor de sânge, care pot cauza infarct sau accident vascular cerebral.

Cele mai frecvente cauze ale miocarditei sunt infecţiile virale sau bacteriene, inclusiv infecţia cu stafilococul auriu, şi existenţa unor boli autoimune, dar sunt şi alţi factori care pot creşte riscul instalării acestei afecţiuni. Deşi este considerată o afecţiune rară, miocardita este destul de des întâlnită în ţările în curs de dezvoltare, unde condiţiile de trai şi sistemul medical sunt precare, dar şi în comunităţile care refuză vaccinurile obligatorii.

Tratamentul miocarditei depinde, desigur, de cauza care stă la baza afecţiunii, iar măsurile preventive constau în adoptarea unor obiceiuri banale, dar care pot face diferenţa. În lipsa unui plan de tratament, miocardita poate duce la complicaţii care îţi pot pune în pericol viaţa, aşa că este important să acorzi importanţă simptomelor resimţite şi să mergi la medic dacă acestea te îngrijorează.

Miocardita: simptome

Miocardita poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă, iar partea şi mai periculoasă este că nu produce întotdeauna simptome sau acestea sunt similare unei răceli ori gripe şi sunt adesea ignorate, precum:

  • Oboseală
  • Febră
  • Dureri musculare şi articulare
  • Durere la nivelul pieptului

Pe măsură ce afecţiunea evoluează, pot apărea simptome mai grave, care pot indica o suferinţă a inimii, cum ar fi:

  • Ritm cardiac accelerat sau neregulat
  • Palpitaţii
  • Senzaţie de lipsă de aer atât în repaus, cât şi în mişcare
  • Dureri toracice puternice, ascuţite, care se extind la nivelul umerilor sau gâtului
  • Oboseală cronică
  • Dureri de cap puternice
  • Retenţie de apă şi umflarea picioarelor
  • Senzaţie de leşin
  • Ameţeală
  • Diaree
  • Retenţie urinară
  • Pierderea conştienţei

Cauze

Miocardita este cauzată în principal de virusurile asociate tractului respirator superior, dar poate avea la bază şi infecţii bacteriene ori consumul de alcool, precum şi înţepăturile de insecte (mai rar). Trebuie însă menţionat faptul că miocardita nu este o afecţiune contagioasă, deci nu se transmite mai departe altor persoane.

Iată care sunt cele mai frecvente cauze ale miocarditei:

  • Infecţiile virale cu virusul Coxsackie B, Epstein-Barr (cauza mononucleozei), citomegalovirus, virusul hepatitei B sau C, al herpesului, HIV, parvovirus, Chlamydia, virusul Mycoplasma, virusul rubeolei
  • Infecţiile bacteriene cu streptococi, stafilococul auriu, Treponema (bacteria care duce la apariţia sifilisului), Borrelia (cauza bolii Lyme), Corynebacterium diptheriae (bacteria care cauzează difteria)
  • Infecţii cu paraziţi (Toxoplasma gondii sau Trypanosoma cruzi) sau infecţii fungice (Candida albicans, Aspergillus, Histoplasma capsulatum)
  • Reacţiile adverse la anumite substanţe din alcool, droguri (în special cocaină) sau medicamente (antibiotice, chimioterapice, antiepileptice)
  • Înţepăturile de păianjen, căpuşă sau albină ori muşcătura de şarpe
  • Chimioterapia sau/şi radioterapia
  • Bolile autoimune (lupus, artrită reumatoidă, granulomatoza Wegener, arterita cu celule gigante etc.)
  • Inhalarea de monoxid de carbon

Diagnostic

În majoritatea cazurilor, miocardita nu prezintă simptome definitorii, aşa că diagnosticul se stabileşte pe baza unor analize suplimentare, precum:

Miocardita: tratament

Tratamentul miocarditei depinde de cauză şi de severitatea simptomelor. În multe cazuri, miocardita se tratează cu medicamente care ameliorează simptomele şi ajută muşchiul cardiac să îşi recapete funcţia.

Dacă prezinţi simptome de insuficienţă cardiacă, cel mai probabil tratamentul va consta în administrarea de medicamente precum: inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA – captopril, enalapril, Lisinopril, ramipril), care relaxează vasele de sânge şi sprijină circulaţia sângelui la nivelul inimii, blocanţi ai receptorilor de angiotensină (BRA – losartan, valsartan), betablocante (metoprolol, bisoprolol, carvedilol), care reglează bătăile inimii, sau diuretice (furosemid), care combat retenţia de apă.

În cazul în care simptomele persistă, este posibilă administrarea corticosteroizilor, care au rolul de a reduce inflamaţia. Acest lucru este valabil îndeosebi în cazul infecţiilor virale, dar şi al bolilor autoimune. Dacă se descoperă o infecţie bacteriană, se recomandă antibioticele. De asemenea, este posibil ca medicul să decidă administrarea de anticoagulante, dacă există riscul de formare a cheagurilor de sânge, ca urmare a circulaţiei sangvine deficitare.

În cazurile severe pot fi necesare tratamente mai agresive, precum: perfuziile intravenoase, implantarea unor dispozitive intraventriculare (ajută inima să pompeze sânge către restul corpului) sau a unui balon de contrapulsaţie aortică (sprijină circulaţia sângelui şi uşurează „munca” muşchiului cardiac), oxigenarea extracorporală arterior-venoasă cu membrane (ECMO). În ultimă instanţă, dacă niciunul dintre aceste tratamente nu dă rezultate, se va lua în considerare transplantul de inimă.

Prognosticul depinde de cauza miocarditei, de starea generală de sănătate şi vârsta pacientului, dar şi de complicaţiile survenite. În lipsa unui tratament prompt, miocardita poate duce la insuficienţă cardiacă, dar şi la cardiomiopatie, pericardită, infarct, atac cerebral sau sindromul morţii subite.

Prevenţie

Nu există măsuri speciale de prevenţie a miocarditei, dar pot fi luaţi în considerare anumiţi factori de risc care pot fi evitaţi şi care scad şansele instalării acestei afecţiuni. De exemplu, igiena exemplară (spălatul corect pe mâini), sexul protejat, evitarea consumului de droguri sau de alcool, efectuarea vaccinurilor (în special cel contra rubeolei şi cel antigripal), purtarea de haine cu mânecă lungă (pentru evitarea înţepăturilor de insecte), aplicarea produselor repelente şi evitarea contactului cu persoane răcite sau gripate sunt doar câteva dintre măsurile pe care le poţi lua pentru a reduce pe cât posibil riscul de apariţie a miocarditei.

Sursemyocarditisfoundation.org, webmd.com, healthline.com, mayoclinic.org

Autor: Paula Rotaru

Informatiile despre terapiile complementare, plantele medicinale sau remediile naturale, care pot veni in ajutorul bolnavului, nu exclud sau nu inlocuiesc tratamentele medicale, ci le completeaza. S.C. Gandul Media Network S.R.L nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt folosite "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel. CSID nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ.
Vezi toate medicamentele in ordine alfabetica