Miocardita: cauze, simptome, complicații, tratament

Miocardita: cauze, simptome, complicații, tratament
Miocardita: cauze, simptome, tratament

Miocardita este o afecţiune a inimii care constă în inflamarea muşchiului cardiac (miocardul). Astfel, inima nu mai este irigată corespunzător cu sânge şi apar simptome precum puls cardiac accelerat sau neregulat, dureri în piept, oboseală sau dificultăţi de respiraţie. În cazuri severe, astfel de manifestări pot favoriza dezvoltarea cheagurilor de sânge, care pot cauza infarct sau accident vascular cerebral.

Cele mai frecvente cauze ale miocarditei sunt infecţiile virale sau bacteriene, inclusiv infecţia cu stafilococul auriu, şi existenţa unor boli autoimune, dar sunt şi alţi factori care pot creşte riscul instalării acestei afecţiuni. Deşi este considerată o afecţiune rară, miocardita este destul de des întâlnită în ţările în curs de dezvoltare, unde condiţiile de trai şi sistemul medical sunt precare, dar şi în comunităţile care refuză vaccinurile obligatorii.

Tratamentul miocarditei depinde, desigur, de cauza care stă la baza afecţiunii, iar măsurile preventive constau în adoptarea unor obiceiuri banale, dar care pot face diferenţa. În lipsa unui plan de tratament, miocardita poate duce la complicaţii care îţi pot pune în pericol viaţa, aşa că este important să acorzi importanţă simptomelor resimţite şi să mergi la medic dacă acestea te îngrijorează.

Miocardita: simptome

Miocardita poate afecta pe oricine, indiferent de vârstă, iar partea şi mai periculoasă este că nu produce întotdeauna simptome sau acestea sunt similare unei răceli ori gripe şi sunt adesea ignorate, precum:

  • Oboseală
  • Febră
  • Dureri musculare şi articulare
  • Durere la nivelul pieptului

Miocardita: complicații

Pe măsură ce afecţiunea evoluează, pot apărea simptome mai grave, care pot indica o suferinţă a inimii, cum ar fi:

  • Ritm cardiac accelerat sau neregulat
  • Palpitaţii
  • Senzaţie de lipsă de aer atât în repaus, cât şi în mişcare
  • Dureri toracice puternice, ascuţite, care se extind la nivelul umerilor sau gâtului
  • Oboseală cronică
  • Dureri de cap puternice
  • Retenţie de apă şi umflarea picioarelor
  • Senzaţie de leşin
  • Ameţeală
  • Diaree
  • Retenţie urinară
  • Pierderea conştienţei

Care sunt cauzele miocarditei

Miocardita este cauzată în principal de virusurile asociate tractului respirator superior, dar poate avea la bază şi infecţii bacteriene ori consumul de alcool, precum şi înţepăturile de insecte (mai rar). Trebuie însă menţionat faptul că miocardita nu este o afecţiune contagioasă, deci nu se transmite mai departe altor persoane.

Iată care sunt cele mai frecvente cauze ale miocarditei:

  • Infecţiile virale cu virusul Coxsackie B, Epstein-Barr (cauza mononucleozei), citomegalovirus, virusul hepatitei B sau C, al herpesului, HIV, parvovirus, Chlamydia, virusul Mycoplasma, virusul rubeolei, virusul SARS-CoV-2 care provoacă boala COVID-19
  • Infecţiile bacteriene cu streptococi, stafilococul auriu, Treponema (bacteria care duce la apariţia sifilisului), Borrelia (cauza bolii Lyme), Corynebacterium diptheriae (bacteria care cauzează difteria)
  • Infecţii cu paraziţi (Toxoplasma gondii sau Trypanosoma cruzi) sau infecţii fungice (Candida albicans, Aspergillus, Histoplasma capsulatum)
  • Reacţiile adverse la anumite substanţe din alcool, droguri (în special cocaină) sau medicamente (antibiotice, chimioterapice, antiepileptice)
  • Înţepăturile de păianjen, căpuşă sau albină ori muşcătura de şarpe
  • Chimioterapia sau/şi radioterapia
  • Bolile autoimune (lupus, artrită reumatoidă, granulomatoza Wegener, arterita cu celule gigante etc.)
  • Inhalarea de monoxid de carbon

Miocardita cauzată de COVID-19

Cauza injuriei miocardice nu este cunoscută, dar ipotezele se referă la posibila asociere cu miocardita, injuria microvasculară, injuria mediată de citokine sau cardiomiopatia de stres, secundară infecției. Diferențierea dintre etiologia cardiacă și cea pulmonară a simptomelor poate fi dificilă și cu atât mai dificilă în situația în care afectarea pulmonară coexistă cu afectarea cardiacă, iar simptomul comun este dispneea.

Sindroamele cardiovasculare acute asociate COVID-19 pot fi consecința sindroamelor coronariene acute, ischemiei, injuriei microvasculare ischemice, injuriei secundare furtunii citokinice sau miocarditei:

  • sindrom coronarian acut cu supradenivelare ST (STEMI)
  • sindrom coronarian acut fără supradenivelare de segment ST (NSTEMI)
  • injurie miocardică acută în absența bolii coronariene obstructive (miocardită, cardiomiopatie de stres, inflamație sistemică)
  • aritmii ventriculare maligne (disfuncție ventriculară, inflamație sau secundare tratamentului specific COVID-19)
  • insuficiență cardiacă cu/fără șoc cardiogen
  • complicații tromboembolice (tromboză venoasă profundă, trombembolism pulmonar)
  • pericardită lichidiană

Considerând multiplele cauze care pot genera simptomatologia și crește valorile markerilor de injurie miocardică acută care pot reflecta atât existența patologiei cardiovasculare preexistente, precum și starea critică a pacientului, răspunsul inflamator sau coagulopatia asociată infecției COVID-19, viziunea cardiologului ar trebui să fie integrativă, iar rolul cardiologului devine astfel crucial în abordarea pacientului cu COVID-19 și în selecția pacienților care necesită proceduri în urgență.

Pe lângă complicaţiile trombotice arteriale şi venoase, ce se prezintă ca sindroame coronariene acute şi tromboembolisme venoase, cele mai frecvente complicaţii cardiace includ:

  • aritmiile (fibrilaţia atrială, dereglările de conducere, tahicardia ventriculară şi fibrilaţia ventriculară)
  • miocardita
  • insuficienţa cardiacă

Acestea tind să fie mai frecvente la pacienții cu COVID-19 formă severă și sunt asociate cu mortalitate crescută. Infecţia virală este asociată cu disfuncţie metabolică, inflamaţie miocardică şi activarea sistemului nervos simpatic, care la un loc, predispun la complicaţiile cardiace.

Studiile actuale în curs de desfășurare au ca scop determinarea incidenței și mecanismelor complicațiilor cardiovasculare în COVID-19. Pentru a îmbunătăți rezultatele este esențială identificarea diferitelor manifestări cardiovasculare din COVID-19 și urmarea celor mai recente îndrumări privind utilizarea adecvată a biomarkerilor cardiaci și imagisticii cardiovasculare la pacienții suspectați.

Miocardita: diagnostic

În majoritatea cazurilor, miocardita nu prezintă simptome definitorii, aşa că diagnosticul se stabileşte pe baza unor analize suplimentare, precum:

Miocardita: tratament

Tratamentul miocarditei depinde de cauză şi de severitatea simptomelor. În multe cazuri, miocardita se tratează cu medicamente care ameliorează simptomele şi ajută muşchiul cardiac să îşi recapete funcţia.

Dacă prezinţi simptome de insuficienţă cardiacă, cel mai probabil tratamentul va consta în administrarea de medicamente precum:

  • inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA – captopril, enalapril, Lisinopril, ramipril), care relaxează vasele de sânge şi sprijină circulaţia sângelui la nivelul inimii
  • blocanţi ai receptorilor de angiotensină (BRA – losartan, valsartan)
  • betablocante (metoprolol, bisoprolol, carvedilol), care reglează bătăile inimii
  • diuretice (furosemid), care combat retenţia de apă

În cazul în care simptomele persistă, este posibilă administrarea corticosteroizilor, care au rolul de a reduce inflamaţia. Acest lucru este valabil îndeosebi în cazul infecţiilor virale, dar şi al bolilor autoimune. Dacă se descoperă o infecţie bacteriană, se recomandă antibioticele. De asemenea, este posibil ca medicul să decidă administrarea de anticoagulante, dacă există riscul de formare a cheagurilor de sânge, ca urmare a circulaţiei sangvine deficitare.

În cazurile severe pot fi necesare tratamente mai agresive, precum: perfuziile intravenoase, implantarea unor dispozitive intraventriculare (ajută inima să pompeze sânge către restul corpului) sau a unui balon de contrapulsaţie aortică (sprijină circulaţia sângelui şi uşurează „munca” muşchiului cardiac), oxigenarea extracorporală arterior-venoasă cu membrane (ECMO). În ultimă instanţă, dacă niciunul dintre aceste tratamente nu dă rezultate, se va lua în considerare transplantul de inimă.

Prognosticul depinde de cauza miocarditei, de starea generală de sănătate şi vârsta pacientului, dar şi de complicaţiile survenite. În lipsa unui tratament prompt, miocardita poate duce la insuficienţă cardiacă, dar şi la cardiomiopatie, pericardită, infarct, atac cerebral sau sindromul morţii subite.

Cum poate fi prevenită miocardita

Nu există măsuri speciale de prevenţie a miocarditei, dar pot fi luaţi în considerare anumiţi factori de risc care pot fi evitaţi şi care scad şansele instalării acestei afecţiuni, precum:

  • igiena exemplară (spălatul corect pe mâini)
  • sexul protejat
  • evitarea consumului de droguri sau de alcool
  • efectuarea vaccinurilor (contra rubeolei, antigripal, vaccinul anti-COVID)
  • purtarea de haine cu mânecă lungă (pentru evitarea înţepăturilor de insecte)
  • aplicarea produselor repelente
  • evitarea contactului cu persoane răcite sau gripate sunt doar câteva dintre măsurile pe care le poţi lua pentru a reduce pe cât posibil riscul de apariţie a miocarditei.

Sursemyocarditisfoundation.org, webmd.com, healthline.com, mayoclinic.org

Articol actualizat 2022.

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic informații despre diverse afecțiuni, alimentație, ... citește mai mult
Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Dr. Ingrid Gheorghe: soluții pentru bolile care afectează endometrul