Mirosurile florale, arma secretă pentru un creier sănătos și combaterea Alzheimer

Mirosurile florale ar putea avea un impact semnificativ asupra memoriei. Un nou studiu arată că persoanele vârstnice expuse la diverse mirosuri plăcute în timpul somnului prezintă o îmbunătățire majoră a capacității cognitive și astfel este redus riscul de demență.

„Simțul olfactiv este direct legat de circuitele din creier asociate memoriei. Totuși, spre deosebire de tulburările de vedere sau de auz, care pot fi corectate cu ochelari, respectiv cu dispozitive auditive, disfuncțiile olfactive nu au fost suficient studiate”, a declarat Michael Yassa, profesor de neurobiologie la Universitatea din California.

Potrivit noului studiu publicat în Frontiers in Neuroscience, persoanele cu vârsta cuprinsă între 60 și 85 de ani care sunt expuse anumitor mirosuri în timpul nopții pot înregistra o creștere spectaculoasă a performanțelor cognitive.

Recomandări

Gordon Ramsay spune care sunt, de fapt, cele mai bune 3 feluri de mâncare din lume

Medicii au spulberat mitul: Ce se întâmplă, de fapt, dacă înghiți gumă de mestecat, din greșeală

Astfel, spun experții, menținerea în formă a memoriei la senectute ar putea fi ajutată de mirosurile florale.

În cadrul studiului, 43 de participanți care nu sufereau de declin cognitiv au fost împărțiți în 2 grupuri: unul a fost expus, timp de 6 luni, la mirosuri florale (trandafir, portocală, eucalipt, lămâie, mentă, rozmarin, lavandă) prin intermediul unui difuzor de aromaterapie, iar celălalt a fost grupul de control. Participanții au fost instruiți să pornească difuzorul de aromaterapie și să inhaleze mirosurile timp de cel puțin 2 ore chiar înainte de a merge la culcare.

La sfârșitul perioadei de studiu, cercetătorii au constatat că persoanele expuse la mirosurile florale au înregistrat o creștere cu 226% a performanței cognitive, evaluată prin diverse teste de învățare și prin scanarea IRM a creierului, care a indicat o activitate intensă în zona asociată memoriei.

Chiar dacă eșantionul studiat a fost unul mic, cercetătorii sunt de părere că rezultatele benefice merită aprofundate în viitoare studii de amploare, având în vedere că demența este o boală neurodegenerativă atât de frecvent întâlnită și cu un impact major asupra bolnavului și familiei sale.