Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu: ce ne spun pacienții care ezită sau refuză să se vaccineze împotriva COVID-19

  • Publicat:
Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu: ce ne spun pacienții care ezită sau refuză să se vaccineze împotriva COVID-19
Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu, medic primar cardiolog. Sursa foto: Facebook

Medicul cardiolog Gabriel Tatu-Chițoiu spune că multe persoane care încă refuză să se vaccineze anti-COVID sunt influențate de „sfaturile” iresponsabile ale unor medici promovați intens pe anumite canale de televiziune.

Într-o postare pe pagina sa de socializare, medicul cardiolog demontează câteva dintre cele mai frecvente motive pentru care românii ezită să se vaccineze împotriva COVID-19.

Printre aceste așa-zise contraindicații la vaccinare ridicate „la fileu” de cei care refuză să se imunizeze se numără: bolile autoimune, cancerul, tratamentul cu anticoagulante, tromboflebita, varicele, fibrilația atrială sau miocardita.

Iată care sunt cele 6 motive pentru care românii încă ezită sau refuză se vaccineze împotriva COVID-19 și explicația dr. Gabriel Tatu-Chițoiu pentru fiecare în parte.

  1. „Păi… la câte boli am eu, medicul mi-a spus că asta îmi mai lipsește, să mă vaccinez… că o să-mi agravez bolile.”

Fals! Este exact invers. Cu cât un om este mai bolnav, cu atât are indicație mai mare de a fi vaccinat cât mai repede. Tocmai pentru faptul că foarte bolnav fiind riscul de a muri prin COVID este foarte mare. Vaccinurile anti-COVID nu au nicio treabă cu alte boli pe care le are.

  1. „Bolnavii cu boli autoimune nu au voie să se vaccineze!”

Fals! Pacienții cu boli autoimune au risc mai mare pentru forme grave de COVID, deoarece ei fac tratament cu medicamente imunosupresoare, adică medicamente care blochează răspunsul imunologic pentru a ține boala în frâu.

Fiind pe astfel de medicamente, există riscul ca în momentul în care un astfel de pacient face COVID, el să nu facă anticorpi anti-COVID și boala să evolueze nestingherită până îl omoară. De aceea o boală autoimună nu numai că nu este o contraindicație pentru vaccinare, dar este chiar o indicație majoră pentru vaccinare cât mai rapidă.

Singura problemă este că pacienți cu boli autoimune cronice (cum ar fi lupus, vasculite) fiind tratați cu imunosupresoare pot să nu răspundă la vaccin, pot să nu facă anticorpi dacă sunt vaccinați în timpul tratamentului. De aceea ghidurile în vigoare recomandă administrarea vaccinului într-o perioadă de pauză a tratamentului imunosupresor sau măcar reducerea dozelor cu aceste medicamente pentru a permite ca vaccinul să poată fi eficace, ca pacientul să răspundă la el, să facă anticorpi.

  1. „Pacienții cu cancer au contraindicație de vaccinare!”

Fals! Este exact invers. Pacienții cu cancer se înscriu în aceeași categorie de indicație ca  și pacienții cu boli autoimune. Respectiv indicație majoră!

Singură problemă este că și ei fac tratamente cu imunosupresoare, astfel încât recomandările lor de vaccinare sunt asemănătoare cu cele menționate la pacienții cu boli autoimune.

  1. „Pacienții tratați cu anticoagulante au contraindicație de vaccinare!”

Fals! Nu au nicio contraindicație. Mai mult, vaccinarea lor se poate face fără a întrerupe tratamentul anticoagulant.

  1. Am fibrilație atrială. Am avut embolie pulmonară. Am avut tromboflebită. Am varice. Nu fac vaccin pentru că fac cheaguri după el și o să fac cheaguri în cap/ în plămâni/în picioare.”

Fals! La unele dintre vaccinuri (Astra Zeneca, Johnson & Johnson) au fost înregistrate cazuri rarisime de cheaguri în venele cerebrale, unele cu evoluție gravă. Incidența a fost de 12 la 1 milion de vaccinări și ele au apărut strict la tineri. Motiv pentru care vaccinurile menționate se administrează în anumite țări numai la cei trecuți de 50-60 de ani.

  1. „Nu fac vaccin pentru că fac miocardită.”

În realitate au fost identificate cazuri rarisime de miocardită post-vaccinare, la tineri. Aceste cazuri s-au vindecat în 3-4 zile fără niciun tratament.

În schimb incidența miocarditei este de 4 ori mai mare la cei care fac COVID. Miocardita este o complicație care apare frecvent în viroze, în anotimpurile în care facem gripă, în care răcim. Cele mai multe cazuri nici nu sunt diagnosticate, pacientul nici nu știe că a avut așa ceva și se vindecă spontan.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult
Recomandare video
Tratamentul personalizat în cancerul de sân