Colon iritabil, arsuri, balonare, constipație. Care-s cauzele, care-s soluțiile?

În epoca mâncărurilor care se prepară rapid din ingrediente dubioase şi se înfulecă şi mai rapid fără mare preocupare pentru sănătate, numai sistem digestiv să nu fii. Gastroenterologii sunt tot mai căutaţi pentru probleme grave. Cu alte cuvinte, dragostea pentru fast-food (sau orice fel greu) trece prin stomac.

Sistemul nostru digestiv este un pretenţios, tare uşor de dat peste cap. Şi nici noi nu suntem tocmai cei mai buni stăpâni pe care i-ar putea avea. Mâncăm toate prostiile, nu respectăm regulile combinaţiilor alimentare, nu avem un orar sănătos de hrănire, nu consumăm suficiente produse pline de nutrienţi după care corpul nostru ţipă pur şi simplu.

Pe scurt, nu ne prea pasă. Decât atunci când arsurile stomacale sau simptomele unui colon iritabil sau diaree ori constipaţia nu mai trec cu pastilele cu care ne obişnuisem să le păcălim. Atunci brusc descoperim că avem un întreg sistem care ne orchestrează digestia şi care, sărăcuţul, nu se simte prea bine. De ce oare?

Recomandări

Ce ar trebui să știi despre tulburările de alimentație

Băutura care te ajută să slăbești 10 kilograme în timp record

Arsurile la stomac

Sunt deseori un simptom clasic al unei tulburări a stomacului numită refluxul gastroesofagian (în urma creşterii cantităţii de suc gastric, acesta urcă din stomac în esofag). Dar nu sunt strâns legate de acest reflux – putem avea arsuri şi fără să suferim de refuxul gastro-esofagian şi invers.

Simptomele arsurilor stomacale sunt: o senzaţie că ne arde ceva în piept, în special după ce am mâncat, ne întindem sau ne aplecăm, arsuri pe gât, dificultăţi la înghiţit, senzaţia că ne-a rămas ceva blocat în piept sau în gât. Acel ceva este de fapt acidul care se ridică din stomac. 90% din populaţia lumii suferă la un moment dat de aşa ceva.

În special seara, după mesele bogate. Există unele alimente care ajută la instalarea arsurilor stomacale: roşiile, ceapa, usturoiul, ciocolata, menta, mâncărurile grase, cele prea condimentate şi citricele – inclusiv portocalele şi grepfrutul. Evitaţi şi cafeina şi alcoolul şi sucurile acidulate.

Balonarea

O cunoaşteţi cu siguranţă, e senzaţia aceea oribilă că eşti plin plin plin tot timpul, deşi abia dacă ai mâncat, iar nasturii de peste abdomen se închid tot mai dificil. Din nou, trebuie să căutăm motivele în dietă.

Mai putem da vina pe aerul înghiţit, pe constipaţie, pe anumite medicamente, dar de cele mai multe ori cauza stă în alimentele pe care le consumăm. De evitat: produse care produc gaze – fasole, broccoli, varză. Apoi, sarea, chiar şi o cantitate puţin peste cea recomandată ne poate provoca balonări. În general, toate porţiile de mâncare trebuie micşorate acum.

Ar fi bine să ţinem un jurnal alimentar, dacă ne confruntăm de o vreme cu această problemă, să depistăm produsele care ne umflă şi să le eliminăm. Exerciţiile fizice ajută foarte mult la alungarea balonării.

Trebuie să ne schimbăm şi modul de a mesteca, să mâncăm încetişor, să nu înfulecăm, pentru că dacă ne grăbim este mai probabil să înghiţim aer. Guma de mestecat nu ar trebui să ne fie cea mai bună prietenă şi nici cu alcoolul nu ar trebui să fim văzuţi prea des.

Sindromul de colon iritabil

La 200 de ani de când s-a vorbit despre el prima dată, sindromul de colon iritabil este în continuare un secret pentru lumea medicală ce anume îl provoacă. Simptomele sunt cam amestecate: poate fi diaree, dar şi constipaţie, crampe abdominale, balonare.

Toate aceste semne de colon iritabil se înrăutăţesc dacă bolnavul trece prin perioade de stres. Această afecţiune nu ne ameninţă vieţile, dar nici nu ni le uşurează. Cu schimbări în dietă şi în programul de activităţi fizice, simptomele se vor îmblânzi în timp.

Regulile de aur sunt că trebuie să evităm cafeina (nu e doar în cafea, ci şi în ceaiuri sau în sucuri), să creştem cantitatea de fibre (din fructe, legume, cereale, nuci), să ne ferim de mâncăruri grase, să bem minimum 3-4 pahare de apă pe zi, să nu fumăm, să învăţăm şi să aplicăm tehnici de relaxare, fie prin mai mult sport, fie prin reducerea stresului.

Sunt sfaturi care apar cam la toate afecţiunile de care am vorbit. Ce dovadă mai bună că stilul nostru haotic de viaţă dăunează cât se poate de grav sănătăţii? Îl mai lăsăm?

Constipaţia

Este provocată, în principal, de consumul insuficient de apă, de cantitatea mică de fibre mâncate, de orice schimbare în rutina dietei noastre – în timpul călătoriilor, de pildă – de inactivitate, de o cantitate prea mare de lactate pe care o mâncăm, dar şi de stres, depresii.

Trebuie să ne îngrijorăm în cazul în care constipaţia ţine câteva săptămâni, este însoţită şi de sângerări, de dureri sau de pierderi inexplicabile de greutate. Altfel, trebuie să ne ajustăm repejor dieta: multe fibre din fructe (prunele uscate, excelente!), legume, pâine integrală, cereale (tărâţele sunt bune).