De ce apare strungăreața și cum poate fi corectată

­Există mulți oameni care au spații vizibile între dinții frontali, o strungăreață, așa cum se spune în termeni populari. Medical vorbind, aceasta are numele diastemă și reprezintă spațierea dintre incisivii centrali superiori. Cauzele apariției sale sunt diverse și, deși nu este considerată o problemă medicală, poate fi neplăcută din punct de vedere estetic pentru unii pacienții.

Medicul stomatolog Sorina Stroe ne spune de ce apare strungăreața și care sunt opțiunile pentru a scăpa de spațiul inestetic dintre dinți.

De ce apare strungăreața?

În prezent, aspectul estetic al danturii este din ce în ce mai important pentru pacienți. Unii vor să aibă dinții perfect aliniați și de un alb impecabil, în vreme ce alții preferă naturalețea, păstrând anumite imperfecțiuni care ne dau fiecăruia un șarm individual.

Recomandări

(P) Avantajele unui aparat dentar invizibil. Cum îți influențează starea de sănătate dentară și psihică?

Umezirea periuței de dinți înainte de periaj este greșită?

Definiția conceptului de frumos diferă foarte mult de la un om la altul. Și aici vorbim inclusiv de faptul că unele persoane percep strungăreața ca pe un defect, în timp ce altele o văd ca un element personal atrăgător.

Diastema, cunoscută popular sub numele de strungărteață, reprezintă spațiul dintre incisivii centrali superiori. De multe ori, ea apare din cauza unei nepotriviri volumetrice între mărimea dinților și cea a maxilarului. Mai simplu spus, avem dinți mici pe un os mare. De asemenea, poate să apară și în urma pierderii anumitor dinți, cu migrarea celor restanți și rezultarea spațierii.

Totodată, un factor cauzator poate fi și boala parodontală. Din cauza frenului labial superior tonic care, exercitând presiune la nivel osos, determină spațierea dinților. Frenul labial superior este o mică membrană sau bandă de țesut care se găsește în partea superioară a gurii, în zona buzei superioare. Acesta este o caracteristică anatomică naturală a corpului uman și este situat între gingie și partea internă a buzei superioare. Funcția sa principală este de a limita mișcarea excesivă a buzei superioare și de a stabiliza gingia superioară.

Mai există și cazurile de meziodens, o anomalie dentară caracterizată prin apariția unui dinte supranumerar, cu tendinţa de a se poziţiona spre linia mediană.

Cum se corectează diastema?

Corectăm sau nu strungăreața? De cele mai multe ori, alegerea se bazează pe criterii estetice, în funcție de preferințele pacientului, diastema neavând neapărat consecințe medicale, excepție făcând boala parodontală sau lipsa dinților vecini.

De reținut că dacă spațierea este cauzată de frenul labial superior, dacă nu corectăm frenul (îndepărtăm inserția joasă de pe gingia fixă), problema poate recidiva.

Avem la dispoziție mai multe posibilități de tratament, precum aparatul dentar fix, allignerele sau fațete/coroane. Decizia se ia în funcție de indicația terapeutică și de dorințele pacientului.

Cel mai neinvaziv mod de a trata strungăreața este prin tratament ortodontic. Este însă foarte important să informăm pacientul asupra faptului că, în primul rând există o mare tendință de recidivă (migrarea dinților înapoi post tratament ortodontic), dacă nu se folosesc metode de contenție. Este vorba despre gutiera purtată pe maxilarul superior. Cade în responsabilitatea exclusivă a pacientului să o poarte conform indicațiilor medicului.

Apoi, pacientul trebuie să știe că, în funcție de motivul pentru care diastema a apărut, este posibil să fie nevoie de proceduri suplimentare. De exemplu, dacă avem un fren labial foarte jos inserat, care este responsabil pentru strungăreață, dacă nu vom face procedura de frenectomie/frenoplastie, avem din nou de-a face cu un risc crescut de recidivă.

Varianta rapidă, însă invazivă de tratament a diastemei este cea protetică, prin aplicarea de fațete/coroane în funcție de particularitățile cazului. Acestea pot fi realizate uneori în măsura în care spațiul și ocluzia ne-o permit, chiar fără preparație. Este aproape o metodă neinvazivă (nu intervenim asupra țesutului dentar prin frezare, ci doar prin demineralizare cu acid orto fosforic).

De altfel, tendința în prezent este din ce în ce mai mult orientată către principiile minim invazive de preparație minimă, era digitală ajutându-ne să elaborăm planuri de tratament de la coadă la cap, pornind de la rezultatul pe care ni-l dorim.