Sindromul ovarelor polichistice: simptomele pe care multe femei le ignoră. Cum recunoaștem afecțiunea și când trebuie să mergem la medic?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Sindromul ovarelor polichistice (SOPC) este una dintre cele mai frecvente afecțiuni hormonale întâlnite la femeile aflate la vârsta reproductivă. Deși este asociat adesea cu menstruațiile neregulate și dificultățile de a obține o sarcină, manifestările sale pot fi mult mai variate. Acneea persistentă, pilozitatea excesivă, căderea părului, creșterea în greutate sau dificultatea de a slăbi pot fi, de asemenea, semnale ale unei dereglări hormonale.

Unele femei ajung la medic abia atunci când încearcă să obțină o sarcină, în timp ce altele descoperă afecțiunea în urma investigațiilor pentru acnee sau tulburări menstruale. Diagnosticul nu trebuie însă amânat: sindromul ovarelor polichistice poate influența nu doar sănătatea reproductivă, ci și metabolismul și starea emoțională.

Citește și: Tratamente eficiente pentru chisturile ovariene. 11 remedii de făcut acasă

Recomandări

Ce obicei matinal poate crește riscul de pietre la rinichi. Explicația unui medic urolog

Exerciții de pe internet când ai o problemă de sănătate: când ajută și când te pot…

Ce este sindromul ovarelor polichistice?

Sindromul ovarelor polichistice este o tulburare hormonală și metabolică în care pot apărea niveluri crescute de androgeni – hormoni prezenți și în organismul femeilor, dar în mod normal în cantități mai mici decât la bărbați –, precum și dereglări ale ovulației.

Denumirea poate crea confuzie, deoarece prezența chisturilor ovariene nu este obligatorie pentru diagnostic. La ecografie pot fi observate numeroase structuri mici, care reprezintă, de fapt, foliculi ovarieni, nu chisturi în sensul obișnuit al termenului. O femeie poate avea sindromul ovarelor polichistice fără ca ovarele să aibă aspect polichistic la ecografie.

Afecțiunea poate avea manifestări diferite de la o persoană la alta. Unele femei se confruntă în principal cu tulburări menstruale, altele cu acnee și pilozitate excesivă, iar în anumite cazuri predomină problemele metabolice.

Simptomele sindromului ovarelor polichistice pe care nu ar trebui să le ignorăm

Nu există un singur simptom care să confirme diagnosticul. Totuși, anumite modificări pot indica necesitatea unei evaluări ginecologice sau endocrinologice.

1. Menstruații neregulate sau absente

Unul dintre cele mai frecvente semne ale sindromului ovarelor polichistice este dereglarea ciclului menstrual. Menstruațiile pot apărea la intervale mari, pot fi imprevizibile sau pot lipsi timp de mai multe luni.

Aceste modificări pot indica faptul că ovulația nu se produce regulat. În mod obișnuit, ciclurile menstruale ale femeilor adulte au o anumită regularitate, iar intervalele foarte lungi între menstruații merită investigate, mai ales dacă problema persistă.

Absența menstruației nu trebuie considerată automat o particularitate personală sau o consecință a stresului. Poate avea mai multe cauze, iar sindromul ovarelor polichistice este una dintre ele.

2. Acnee persistentă și ten gras

Acneea care continuă după adolescență, reapare frecvent sau răspunde greu la tratamentele dermatologice poate avea și o componentă hormonală.

Nivelurile crescute de androgeni pot stimula activitatea glandelor sebacee, ceea ce favorizează producția de sebum și apariția leziunilor acneice. Unele femei observă și o accentuare a acneei în zona mandibulei, a bărbiei sau a gâtului.

Acneea nu înseamnă automat că există sindromul ovarelor polichistice, dar asocierea cu menstruații neregulate sau alte semne de hiperandrogenism justifică un consult medical.

3. Pilozitate excesivă în zone neobișnuite

Creșterea părului terminal, gros și închis la culoare pe față, bărbie, piept, abdomen sau spate poartă numele de hirsutism.

Această manifestare poate apărea atunci când organismul produce o cantitate mai mare de androgeni sau când foliculii piloși sunt mai sensibili la acțiunea acestora. Unele femei observă că trebuie să îndepărteze părul facial tot mai des sau că acesta apare în zone în care înainte nu era vizibil.

Hirsutismul este unul dintre semnele clinice importante ale excesului de androgeni și trebuie evaluat în contextul celorlalte simptome.

4. Căderea părului și subțierea firelor

Excesul de androgeni poate influența și scalpul. Unele femei se confruntă cu subțierea progresivă a părului, în special în zona creștetului, sau cu o pierdere mai vizibilă a densității podoabei capilare.

Căderea părului poate avea numeroase cauze, printre care deficitul de fier, afecțiunile tiroidiene, stresul sau anumite probleme dermatologice. De aceea, nu trebuie pusă automat pe seama sindromului ovarelor polichistice. Dacă este însoțită de menstruații neregulate, acnee sau pilozitate excesivă, evaluarea hormonală poate fi utilă.

5. Creștere în greutate și dificultăți în controlul greutății

Unele femei cu sindromul ovarelor polichistice observă o creștere în greutate sau dificultăți în menținerea acesteia. În anumite cazuri, este prezentă rezistența la insulină, o situație în care celulele organismului răspund mai puțin eficient la acțiunea insulinei.

Organismul poate compensa prin producerea unei cantități mai mari de insulină, iar hiperinsulinemia poate contribui la creșterea producției de androgeni. Astfel, rezistența la insulină și dezechilibrele hormonale se pot influența reciproc.

Este important de precizat că sindromul ovarelor polichistice apare și la femei normoponderale. Greutatea corporală nu este un criteriu obligatoriu pentru diagnostic, iar absența kilogramelor în plus nu exclude afecțiunea.

6. Pete închise la culoare pe piele

Apariția unor zone de piele mai închise la culoare, cu aspect îngroșat și catifelat, în special la nivelul gâtului, axilelor sau pliurilor cutanate, poate indica acanthosis nigricans.

Această modificare este asociată frecvent cu rezistența la insulină și poate apărea la unele femei cu sindromul ovarelor polichistice. Nu este un semn specific afecțiunii, dar merită evaluat, mai ales dacă este însoțit de alte manifestări hormonale sau metabolice.

7. Dificultăți în obținerea unei sarcini

Ovulația neregulată sau absentă poate face mai dificilă obținerea unei sarcini. Sindromul ovarelor polichistice este una dintre cauzele frecvente ale infertilității asociate lipsei ovulației.

Totuși, diagnosticul nu înseamnă că o femeie nu poate avea copii. Multe femei cu această afecțiune obțin o sarcină spontan, iar atunci când este nevoie există tratamente care pot stimula ovulația și pot crește șansele de concepție.

Cum se pune diagnosticul?

Diagnosticul sindromului ovarelor polichistice nu se stabilește doar pe baza unei ecografii sau a unui singur rezultat hormonal. La femeile adulte, în general, trebuie să fie prezente cel puțin două dintre următoarele trei criterii, după excluderea altor afecțiuni care pot produce simptome asemănătoare:

• semne clinice sau biologice de exces de androgeni, precum hirsutismul ori nivelurile crescute de testosteron;
• ovulație neregulată sau absentă, reflectată adesea prin menstruații neregulate;
• aspect polichistic al ovarelor la ecografie.

În anumite situații, la femeile adulte, nivelul hormonului anti-Müllerian (AMH) poate fi folosit ca alternativă la ecografie pentru evaluarea morfologiei ovariene. Acesta nu trebuie însă interpretat izolat și nu reprezintă un test universal de diagnostic.

Medicul poate recomanda analize hormonale, evaluarea funcției tiroidiene și a prolactinei, precum și investigații pentru identificarea altor cauze ale simptomelor. În funcție de caz, pot fi necesare și evaluări metabolice, precum măsurarea glicemiei și a profilului lipidic.

La adolescente, diagnosticul este mai dificil, deoarece menstruațiile neregulate și acneea pot apărea în mod firesc în primii ani după debutul pubertății. Criteriile sunt mai stricte, iar ecografia ovariană și AMH nu sunt recomandate pentru stabilirea diagnosticului în această categorie de vârstă.

Ce riscuri poate avea sindromul ovarelor polichistice?

Sindromul ovarelor polichistice nu afectează exclusiv ovarele. Este o afecțiune cu implicații metabolice și poate fi asociată cu un risc mai mare de rezistență la insulină, diabet zaharat de tip 2, dislipidemie și hipertensiune arterială.

De asemenea, menstruațiile foarte rare sau absența prelungită a ovulației pot duce la expunerea endometrului la estrogen fără suficientă contrapondere progesteronică. În timp, acest lucru poate favoriza îngroșarea mucoasei uterine și crește riscul de hiperplazie endometrială. Riscul absolut de cancer endometrial rămâne redus, dar sângerările anormale și absența îndelungată a menstruației trebuie discutate cu medicul.

Pot exista și efecte asupra sănătății emoționale. Femeile cu sindromul ovarelor polichistice prezintă mai frecvent simptome de anxietate și depresie, iar modificările aspectului fizic, problemele de fertilitate și dificultățile legate de greutate pot afecta imaginea de sine și calitatea vieții.

Cum se tratează sindromul ovarelor polichistice?

Sindromul ovarelor polichistice este o afecțiune cronică, pentru care nu există în prezent un tratament care să o vindece definitiv. Totuși, simptomele pot fi controlate, iar riscurile pe termen lung pot fi reduse printr-o abordare adaptată fiecărei paciente.

Tratamentul depinde de manifestările predominante și de obiectivele femeii, inclusiv de dorința de a obține o sarcină.

Schimbările stilului de viață reprezintă o componentă importantă a managementului. Alimentația echilibrată, activitatea fizică regulată, somnul adecvat și menținerea unei greutăți sănătoase pot susține sănătatea metabolică. Aceste recomandări sunt utile indiferent de greutatea pacientei și nu trebuie transformate într-o presiune de a slăbi.

Tratamentul medicamentos poate include contraceptive hormonale combinate pentru reglarea ciclului menstrual și ameliorarea acneei sau a hirsutismului, atunci când sunt potrivite pentru pacientă. În anumite situații, medicul poate recomanda metformin, în special pentru problemele metabolice asociate.

Dacă femeia își dorește o sarcină și se confruntă cu lipsa ovulației, există tratamente de inducere a ovulației. Alegerea acestora se face de către medicul specialist, în funcție de istoricul și particularitățile fiecărei paciente.

Nu există o schemă unică de tratament și nici un supliment care să înlocuiască evaluarea medicală. Automedicația, administrarea hormonilor fără recomandare sau dietele restrictive nu reprezintă soluții sigure.

Când ar trebui să mergem la medic?

Menstruațiile care apar la intervale foarte mari, lipsa menstruației timp de mai multe luni, acneea persistentă, pilozitatea excesivă sau căderea părului asociată cu alte semne hormonale sunt motive pentru un consult ginecologic sau endocrinologic.

O evaluare este importantă și atunci când există dificultăți în obținerea unei sarcini sau când apar modificări metabolice, precum creșterea glicemiei ori a colesterolului.

Sindromul ovarelor polichistice nu trebuie privit doar ca o problemă a ciclului menstrual sau a aspectului fizic. Recunoașterea timpurie a simptomelor și monitorizarea medicală pot contribui la prevenirea complicațiilor și la menținerea unei bune calități a vieții.

Foto: Shutterstock