Albirea dinților acasă: greșelile care îți pot distruge smalțul

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Un zâmbet mai alb în două minute, cu o lămâie, un praf negru sau un burete din bucătărie. Așa arată multe dintre trucurile de albire care circulă pe rețelele sociale. Problema este că smalțul dinților nu se reface odată ce s-a subțiat, iar multe dintre aceste metode îl atacă direct.

Am vorbit despre acest lucru cu Dr. Răzvan Boberis, medic stomatolog, pentru a vedea ce trucuri merită evitate și ce poți face în siguranță.

„Smalțul este stratul exterior, dur, care protejează dintele. Când este uzat sau erodat, dintele devine mai sensibil la rece și la dulce, se pătează mai ușor și are un risc mai mare de carii. Efectul nu se vede imediat. De multe ori, abia după câteva săptămâni apare durerea la o gură de apă rece.”, explică medicul stomatolog, Răzvan Boberis.

Recomandări

De ce persistă mirosul neplăcut deși folosim apa de gură? Cauzele, explicate de medicul stomatolog Sorina…

De ce nu este bine să te speli pe dinți imediat după ce bei cafea. Ce…

Trucurile virale și riscurile lor

Printre cele mai răspândite metode se numără:

• Bicarbonatul de sodiu. Este abraziv și, folosit des, poate uza smalțul. Senzația de „dinți curați” vine tocmai de la frecare.
• Cărbunele activ. Pudra neagră pare naturală, dar este tot abrazivă. Efectul de albire nu este dovedit pe termen lung, iar riscul de uzură rămâne.
• Lămâia. Acidul din lămâie erodează smalțul. Cu cât stă mai mult pe dinți, cu atât efectul este mai agresiv.
• Turmericul. Poate păta dinții în galben, deci face exact opusul a ceea ce își dorește cel care îl folosește.
• Buretele melaminic („magic eraser”). Este un material abraziv, făcut pentru suprafețe, nu pentru gură. Materialul sugerat de BZI avertizează și asupra iritațiilor chimice și a microplasticelor.
• Serurile violet. Mizează pe un efect optic de moment. Folosite în exces, pot păta gingia și limba.
• Stilourile și pudrele de albire. Pentru pudrele pe bază de PAP, materialul citat spune că nu există studii pe termen lung privind siguranța.

Citește și: Albirea dinților cu bicarbonat de sodiu – ce părere au stomatologii?

„Cei mai mulți pacienți care vin cu sensibilitate după albirea de acasă nu au făcut-o din neglijență, ci pentru că au crezut că un produs natural nu poate face rău. Smalțul nu se reface, deci greșeala se plătește mult timp. Înainte de orice încercare, merită un consult, pentru că nu orice pată se rezolvă cu albire și uneori problema este altundeva”, a explicat Dr. Răzvan Boberis, medic stomatolog.

Primul pas este să afli de ce arată dintele așa. Culoarea poate veni din cafea, ceai sau fumat, dar și din tartru, din carii sau din vechimea dintelui. Fiecare cauză se tratează diferit. Un consult stomatologic îți spune dacă dinții și gingiile permit albirea, ce metodă este potrivită și cât durează efectul. Detartrajul și igiena profesională pot da singure un aspect mai luminos, fără niciun produs agresiv. Dacă se recomandă albire, se face sub supravegherea medicului, cu produse și protecții pentru gingie și smalț.

Până atunci, ajută câteva reguli simple: periaj de două ori pe zi cu pastă cu fluor, clătire cu apă după cafea sau vin roșu, fără periaj imediat după băuturi acide și limitarea fumatului.

Când mergi la medic

Merită să programezi un consult dacă ai sensibilitate nouă la rece sau la dulce după un tratament de albire acasă, dacă smalțul pare mat sau are zone transparente, dacă apar pete maronii sau dacă gingia este iritată sau roșie. Cu cât intervii mai devreme, cu atât se poate proteja mai mult din ce a mai rămas.

Foto: shutterstock