Periatul dinților și apa de gură reprezintă primele soluții la care ne gândim atunci când ne confruntăm cu respirația neplăcută. De foarte multe ori, efectul este însă temporar, mai ales atunci când mirosul are la bază o problemă dentară sau gingivală. Medicul stomatolog Sorina Stroe, asistent universitar doctor, explică de ce apare halitoza, când este utilă apa de gură și ce măsuri ne pot ajuta să rezolvăm problema.
„Respirația neplăcută nu apare întotdeauna din cauza alimentelor pe care le consumăm și nici nu indică neapărat că nu ne spălăm corect pe dinți. Bacteriile acumulate pe suprafața limbii, în special în partea posterioară, descompun resturile organice și eliberează compuși sulfurați volatili, responsabili pentru mirosul neplăcut. Placa bacteriană, tartrul, cariile netratate și inflamațiile gingivale contribuie, de asemenea, la apariția acestei probleme. Un alt factor important este saliva, care contribuie la autocurățarea cavității orale. Atunci când secreția salivară scade, bacteriile și resturile alimentare se vor acumula mai ușor, favorizând apariția halitozei”, declară medicul stomatolog Sorina Stroe.
Apa de gură împrospătează respirația și, în funcție de formulă, poate contribui la reducerea bacteriilor și a compușilor responsabili de miros. Totuși, asta nu înseamnă că a fost eliminată și cauza problemei.
„Trebuie să facem diferența între mascarea mirosului și tratarea sursei acestuia. Aroma de mentă oferă o senzație imediată de prospețime, dar nu îndepărtează tartrul, nu tratează cariile și nu rezolvă boala parodontală. Dacă problema persistă, mirosul va reveni după scurt timp. Apa de gură poate fi un instrument util în igiena orală, însă nu trebuie să înlocuiască periajul, curățarea spațiilor interdentare sau igienizarea limbii. În plus, unele produse cu alcool pot accentua senzația de gură uscată la anumite persoane”, adaugă Dr. Sorina Stroe.
Citește și: Halena (halitoza sau respiraţia neplăcută) – cauze şi prevenire
Primul pas este să acordăm atenție întregii rutine de igienă orală. Periajul de două ori pe zi, cu pastă de dinți cu fluor, trebuie completat cu igienizarea zilnică a spațiilor interdentare și curățarea blândă a limbii.
Hidratarea este la fel de importantă, mai ales pentru persoanele care se confruntă cu senzația de gură uscată. Guma fără zahăr poate stimula salivația, însă uscăciunea persistentă trebuie evaluată, în special dacă poate fi asociată unor medicamente.
„Le recomand pacienților să nu caute automat o apă de gură mai intensă, ci să încerce să înțeleagă de ce apare mirosul. Curățarea limbii, igiena interdentară și hidratarea sunt măsuri simple, dar importante. Dacă există tartru, carii sau inflamație gingivală, este necesar tratamentul corespunzător. Un consult stomatologic ne permite să identificăm cauzele locale și să stabilim ce intervenții sunt necesare, în loc să încercăm succesiv produse care oferă doar un efect temporar”, mai spune medicul stomatolog Sorina Stroe.
Dacă respirația neplăcută persistă în ciuda unei igiene orale corecte, este indicat un consult stomatologic. Sângerările gingivale, durerea dentară, gustul neplăcut persistent sau uscăciunea accentuată a gurii sunt alte motive pentru a solicita o evaluare.
„Dacă problema nu se ameliorează după corectarea igienei orale și tratarea eventualelor afecțiuni dentare, este important să continuăm investigațiile. Uneori, poate fi necesar un consult ORL sau o evaluare medicală suplimentară, în funcție de simptome. Nu trebuie să ne fie rușine să discutăm despre halitoză cu medicul stomatolog. Este o problemă frecventă și, în multe cazuri, poate fi gestionată eficient atunci când identificăm corect cauza”, încheie Dr Sorina Stroe.
Foto: shutterstock