Top factori care îţi distrag atenţia – ce te sfătuiesc terapeuţii

Mai mulţi psihologi şi terapeuţi au identificat câţiva dintre factorii care slăbesc atenţia şi metode de a-i combate.
11.04.2020 | Autor: Raluca Neagu
Top factori care îţi distrag atenţia – ce te sfătuiesc terapeuţii
foto shutterstock/Top factori care îţi distrug atenţia - ce te sfătuiesc terapeuţii

Nu doar persoanele care suferă de sindromul deficitului de atenţie, dar şi cei care nu aveau probleme cu concentrarea se confruntă, în aceste zile de izolare socială, cu adevăraţi  „ucigaşi” ai puterii de concentrare.

Mai mulţi psihologi şi terapeuţi au identificat câţiva dintre factorii care slăbesc atenţia şi metode de a-i combate.
 

Pe primul loc sunt, ironic, chiar reţelele sociale

Notificările primite constant despre postări, statusuri, noutăţi etc, determină persoanele care lucrează de la domiciliu să scrolleze permanent, întrupându-şi activitatea curentă. Ai impulsul de răspunde sau reacţiona la aceste mesaje, ceea ce face din ce în ce mai grea conectarea cu sarcina pe care o aveai de îndeplinit.

Ce poţi face?

Dezactivează semnalul sonor al notificărilor sau deconectează-te de la reţelele sociale, în timp ce lucrezi. Pentru cei care nu rezistă tentaţiilor, psihologii recomandă să vă mutaţi „biroul” într-o zonă fără acces la internet, până terminaţi ce aveţi de făcut.

Căsuţa de e-mail supraîncărcată

Un e-mail este semnalat imediat şi, de cele mai multe ori, ai tentaţia de a-l deschide şi de a răspunde. Sigur, lucrul de acasă presupune o corespondenţă mai frecventă cu colegii, dar poate deveni contraproductiv să citeşti si să răspunzi fiecărui mesaj.

Ce poţi face?

Deconectează-te periodic de la e-mail şi stabileşte-ţi intervale fixe în care să verifici corespondenţa (din două în două ore, să spunem). Asigură-te că te dezabonezi de la newsletterele care nu au legătură cu domeniul tău de activitate şi activează opţiunea spam.

Telefonul mobil

Multe persoane se simt datoare să sune în această perioadă, fără a avea ceva urgent sau absolut necesar de comunicat. O conversaţie telefonică te distrage complet de la lucru, oricât de multitasking ai fi.

Ce poţi face?

Dă telefonul pe silenţios. Aceasta ar fi cea mai drastică opţiune. Sau poţi aloca o sonerie specifică contactelor care au prioritate. Astfel vei şti dacă apelul merită să fie preluat sau dacă poţi lăsa pe mai târziu conversaţia.

 Asumarea mai multor sarcini în acelaşi timp

Multitaskingul nu mai este de multă vreme o virtute. Dimpotrivă, spun psihologii, este o caracteristică a celor care se concentrează puţin şi superficial. De asemenea, este dovedit că de fiecare dată când comuţi atenţia pe sarcini multiple pierzi mai mult timp decât dacă le-ai aborda pe rând.

Ce poţi face?

Sortează-ţi priorităţile de lucru şi abordează-le pe rând. Multitaskingul poate fi util în activităţi mărunte, ca de exemplu, să-ţi cureţi spaţiul de lucru atunci când vorbeşti la telefon.

Plictiseala

Lipsa activităţii fizice – chiar simpla deplasare spre şi de la locul de muncă – are implicaţii şi asupra psihicului. Oricât de absorbit ai fi de proiectul la care lucrezi, pot fi zile în care nu te mai pasionează aproape nimic.

Ce poţi face?

Stabileşte-ţi un sistem de sarcină-recompensă. La fiecare oră lucrată, 10 minute de pauza, în care să savurezi o cafea, un ceai etc. Acompaniază sarcinile mai puţin plăcute cu un fundal muzical relaxant. Un fişier Excel nu este cea mai provocatoare sarcină, dar îl poţi completa mai uşor cu o muzică antrenantă.

Gândirea obsesivă şi repetitivă

Este un pericol real în perioada în care am redus contactele sociale şi comunicăm direct extrem de puţin. Reducerea posibilităţii de a verbaliza ceea ce ne preocupă generează gânduri obsesive sau persistenţa în minte a unor conversaţii pe care, în mod normal, le-am uita mai repede.

Ce poţi face?

Transformă-le într-o listă. Majoritatea terapeuţilor recomandă această metodă ca fiind extrem de eficientă în limpezirea minţii. Exerciţiul scrierii de mână stimulează creierul, iar odată puse pe hârtie, situaţiile care te preocupă îţi vor elibera mintea şi, de ce mai multe ori, vei găsi şi o rezolvare pentru ele.

Stresul

În limite rezonabile, stresul poate fi aliat, mai ales prin creşterea nivelului de adrenalină, care ne face mai rapizi, alerţi şi eficienţi. Dar pentru munca sedentară, stresul aduce cu sine dureri musculare, crampe abdominale, stări de rău, palpitaţii. Toate aceste simptome scad capacitatea de concentrare.

Ce poţi face?

Pe primul loc din punctul de vedere al eficienţei sunt tehnicile de meditaţie şi de respiraţie. Exerciţiile de stretching ajută şi ele, la fel şi câteva remedii naturiste: ceai de tei, levănţică, sunătoare – acesta din urmă consumat doar seara –  sau masajul încheieturilor şi al tâmplelor cu uleiuri esenţiale de trandafir, levănţică, mentă.

Foamea

Este printre cei mai importaţi factori de distragere a atenţiei. Studii recente arată că persoanele care nu iau micul dejun au memoria pe termen scurt afectată.

Ce poţi face?

Un mic dejun uşor, dar consistent: ouă fierte, iaurt, o felie de toast integrală. Evită ronţăielile nesănătoase din faţa computerului. Asigură-te că masa durează 30 de minute, dar în bucătărie sau în locul de servit masa, fără telefon, computer, televizor.