Terapia prin compasiune poate preveni anxietatea și depresia

După ce compasiunea a fost multe secole una dintre bazele spiritualității și a moralității, științele cognitive și psihologia au început să o așeze în centrul relațiilor interumane și să o scoată în evidență ca unul dintre elementele cruciale pentru o bună sănătate mentală și comunicare armonioasă.

Cartea psihologului clinician Paul Gilbert, „Compasiunea și mintea umană”, aduce la un loc neuropsihologia, practicile budiste și conceptul lui Carl Jung al arhetipurilor pentru a demonstra că terapia prin compasiune ne poate ajuta să nutrim o mai bună relație cu sinele și implicit cu ceilalți.

Conflictul creier „vechi”-creier „nou” duce la furie, anxietate și depresie

Orice schimbare începe cu mintea, într-un sens cât se poate de concret, pe care autorul îl explică prin recurs la cercetări recente, de factură evoluționistă, din neuroștiințe și psihanaliză: avem un creier „vechi”, spune el, proiectat în scopul supraviețuirii, care intră adesea în conflict cu creierul „nou”, de origine mai recentă în cazul speciei umane evoluate, capabil de operații mai complexe și mai subtile.

Recomandări

Psih. Ligia Peters: Cum știi când este momentul să mergi la un psiholog?

Importanța relațiilor de prietenie pentru sănătatea mintală și emoțională

Printre consecințele acestui conflict se numără furia, anxietatea și depresia care, neconștientizate și gestionate necorespunzător, pot intoxica întregul țesut de relații interumane ale unei persoane, și așa pus la încercare de presiunile vieții contemporane și ale societății axate pe performanță și consum.

Neuronii care se aprind împreună creează conexiuni – este un fapt științific pe care Gilbert își bazează multe dintre demonstrații.

Esența acestui enunț este ideea că oamenii își pot schimba direcția mentală și se pot concentra pe compasiune față de sine și față de ceilalți, versus acționând impulsiv la amenințări, pierderea cuiva drag, activarea instinctului de supraviețuire ș.a.m.d.

Terapia prin compasiune ne face mai buni și mai toleranți

Ne putem antrena creierele pentru a fi mai buni, mai iubitori, toleranți, blânzi cu noi înșine. În mod similar, dacă reacționăm cel mai des conform tiparelor creierului „vechi”, mintea va imita aceste comportamente.

Aici intervine terapia prin compasiune, pentru a crea tipare noi care vor duce la o transformare profundă a persoanei.

A afișa compasiune nu înseamnă a fi slab sau drăguț, spune Gilbert.

Iată o bună premisă pentru provocarea pe care ne-o lansează autorul. Abordarea compasiunii în relația cu propriul sine, cu cei din jur și în fiecare domeniu al vieții cotidiene cere un efort susținut și o practică asiduă.

Trebuie să ne înfruntăm cele mai întunecate cotloane ale minților noastre pentru a putea să fim mai blânzi cu noi înșine. Trebuie să ne creăm o nouă paradigmă mentală în care creierul „vechi” conviețuiește în echilibru cu cel „nou”.