Sindromul sânilor triști, afecțiunea despre care puțini oameni știu. Ce se întâmplă la o simplă atingere?

Sindromul sânilor triști poate provoca tristețe, anxietate și disconfort la simpla atingere a mameloanelor. Un medic explică simptomele, posibilele cauze și când este recomandat consultul medical.
  • Publicat:
Sindromul sânilor triști, afecțiunea despre care puțini oameni știu. Ce se întâmplă la o simplă atingere?
Sindromul sânilor triști, afecțiunea despre care puțini oameni știu. Ce se întâmplă la o simplă atingere

Ai putea crede că „sindromul sânilor triști” este o afecțiune inventată, însă fenomenul este descris de persoane care spun că resimt un val copleșitor de tristețe sau disconfort emoțional atunci când mameloanele sunt atinse. Reacția poate apărea în timpul actului sexual, al alăptării sau chiar în activități obișnuite, precum îmbrăcarea ori uscarea corpului cu prosopul.

În timp ce pentru multe persoane stimularea sânilor poate fi o sursă de plăcere, pentru unele femei și unii bărbați atingerea mameloanelor declanșează emoții complet diferite. Fenomenul este cunoscut drept „sad nipple syndrome” (SNS), tradus prin sindromul sânilor triști. Dr. Nikki Ramskill a explicat cum se manifestă această reacție și ce se știe până acum despre posibilele cauze.

Ce este sindromul sânilor triști și cum se manifestă

Sindromul sânilor triști se referă la apariția bruscă a unor emoții negative în momentul în care mameloanele sunt atinse sau stimulate. Reacția nu este neapărat însoțită de durere fizică, ci poate fi una predominant emoțională.

„SNS este termenul folosit pentru a descrie un val brusc și neașteptat de emoții negative, declanșat de atingerea sau stimularea mameloanelor. În loc să simtă plăcere sau pur și simplu o senzație fizică, o persoană poate resimți brusc tristețe, anxietate, teamă, iritabilitate sau chiar un dor copleșitor de casă. Unele persoane descriu o senzație de gol în stomac sau impresia inexplicabilă că urmează să se întâmple ceva îngrozitor”, a explicat medicul.

Aceste stări pot apărea chiar și după o atingere foarte ușoară și, de regulă, dispar după câteva secunde sau minute. Ulterior, persoana afectată poate reveni la starea obișnuită, fără să mai resimtă emoțiile respective. Deși sindromul nu este recunoscut în prezent ca diagnostic medical oficial, medicul subliniază că experiențele descrise de cei care se confruntă cu acest fenomen nu trebuie ignorate.

Mai multe persoane au povestit pe platforme precum Reddit și TikTok despre reacțiile pe care le au la atingerea mameloanelor. Unele au descris experiența drept „atingerea fatală a mamelonului”.

„Este atât de ciudat și îngrozitor și cel mai rău lucru posibil. De ce?”, a scris un utilizator pe Reddit.

„Simt că urmează să cadă o bombă nucleară și că acestea sunt ultimele mele clipe de viață”, a povestit o altă persoană.

Un alt utilizator a spus că a crezut mult timp că este singurul care trece printr-o asemenea experiență: „Am această problemă, iar fostul meu partener credea că sunt un fel de ciudată și că inventez totul”.

O altă persoană a povestit că a simțit o ușurare după ce a aflat că există și alte persoane care se confruntă cu același fenomen: „Întotdeauna am crezut că sunt o persoană complet ciudată pentru că mă confrunt cu această problemă, până când, în urmă cu câteva luni, am auzit de acest sindrom. Nu cred că m-am simțit vreodată atât de înțeleasă și de validată ca în acel moment!”.

Citește și: Dimensiunea sânilor influențează cât de mult transpiri în timp ce faci sport. Ce au descoperit cercetătorii

Ce simptome pot apărea la persoanele afectate

Manifestările sindromului pot fi diferite de la o persoană la alta. În general, emoțiile sunt intense, dar de scurtă durată, dispărând de obicei în decurs de unul sau două minute.

Printre stările descrise se numără:

  • tristețe;
  • anxietate;
  • dezgust;
  • vinovăție;
  • dor de casă;
  • iritabilitate;
  • singurătate;
  • greață;
  • disperare;
  • senzația că urmează să se întâmple ceva rău.

Unele persoane resimt doar un disconfort ușor, în timp ce altele descriu reacții emoționale suficient de puternice încât să evite atingerea mameloanelor.

În ce situații poate apărea sindromul sânilor triști

Atingerea mameloanelor este asociată frecvent cu actul sexual sau cu alăptarea. Cu toate acestea, medicul Nikki Ramskill atrage atenția că sindromul nu este legat exclusiv de aceste situații.

„Poate apărea în timpul actului sexual, dar poate fi declanșat și de ceva atât de simplu precum punerea sutienului, uscarea corpului cu un prosop sau atingerea accidentală a mameloanelor. Pentru unele persoane, experiența este doar puțin neplăcută, în timp ce pentru altele poate fi cu adevărat tulburătoare. Le poate face să fie reticente în a permite atingerea mameloanelor sau le poate lăsa confuze în legătură cu motivul pentru care ceva ce ar trebui să fie plăcut provoacă o reacție emoțională atât de neplăcută”, a explicat medicul.

Cât de frecvent este sindromul sânilor triști

În prezent, nu există date suficiente pentru a stabili câte persoane se confruntă cu acest fenomen. Potrivit medicului, cercetările dedicate sindromului sunt limitate, iar lipsa informațiilor face dificilă estimarea frecvenței sale. Unele persoane spun că au avut astfel de reacții încă din copilărie sau adolescență, în timp ce altele au observat fenomenul abia la maturitate.

Un alt obstacol este faptul că mulți oameni nu au auzit niciodată despre acest sindrom și nu știu că și alte persoane pot avea reacții asemănătoare. În plus, caracterul intim al simptomelor îi poate face pe unii să evite discuția cu medicul.

„În prezent, nu avem cifre de încredere despre cât de frecvent este sindromul mameloanelor triste. Pur și simplu nu au existat suficiente cercetări dedicate pentru a afla acest lucru. Unele persoane spun că se confruntă cu această experiență încă de la o vârstă fragedă, în timp ce altele devin conștiente de ea mai târziu în viață. Una dintre dificultăți este că mulți oameni nu au auzit niciodată despre acest fenomen, așa că este posibil să nu își dea seama că și alte persoane trec prin aceeași experiență. Iar pentru că simptomele implică o parte intimă a corpului, jena îi poate împiedica pe oameni să vorbească despre ele cu medicul. Este greu chiar și să găsești cuvintele potrivite pentru a explica ce simți!”, a declarat Dr. Nikki Ramskill.

Care ar putea fi cauzele sindromului

Apariția emoțiilor negative la atingerea mameloanelor poate avea legătură, în unele cazuri, cu experiențe traumatice. Totuși, medicul subliniază că acest lucru nu este valabil pentru toate persoanele care se confruntă cu fenomenul. „Vreau ca oamenii să știe că apariția acestor sentimente nu înseamnă automat că o persoană a trecut printr-o traumă sexuală, că are o afecțiune de sănătate mintală sau că este nefericită în relația sa”, a precizat medicul.

Printre explicațiile luate în calcul de cercetători se numără implicarea hormonilor și a sistemului nervos. Mameloanele au o rețea bogată de terminații nervoase senzitive. Atunci când sunt stimulate, acestea transmit semnale către creier, inclusiv către zone implicate în reglarea hormonală.

Un hormon care prezintă interes în acest context este oxitocina, eliberată ca răspuns la stimularea mameloanelor. Aceasta are un rol important în alăptare, naștere și formarea legăturilor sociale. Potrivit unor teorii, modificările în modul în care sunt transmise semnalele asociate oxitocinei ar putea declanșa o reacție emoțională negativă, în locul răspunsului obișnuit.

Cercetătorii au luat în calcul și implicarea dopaminei, o substanță care contribuie la reglarea motivației, recompensei și reacțiilor emoționale. Aceasta interacționează și cu prolactina, hormon implicat în producția de lapte. Medicul atrage însă atenția că aceste explicații sunt, deocamdată, ipoteze.

Legătura cu o reacție întâlnită în timpul alăptării

Sindromul sânilor triști a fost comparat cu o afecțiune mai bine cunoscută, numită reflex disforic de ejecție a laptelui, prescurtat D-MER. Aceasta se manifestă prin apariția bruscă a unor emoții negative la mamele care alăptează, în apropierea momentului în care laptele începe să fie eliberat.

„Cercetătorii au sugerat, de asemenea, că ar putea fi implicate modificări în transmiterea semnalelor dopaminei. Dopamina ajută la reglarea motivației, recompensei și reacțiilor emoționale și interacționează, de asemenea, cu prolactina, hormonul implicat în producția de lapte. Sindromul mameloanelor triste a fost comparat și cu o afecțiune mai bine recunoscută, numită reflex disforic de ejecție a laptelui sau D-MER. Aceasta apare atunci când mamele care alăptează resimt un val brusc de emoții negative în apropierea momentului în care laptele este eliberat. Totuși, este important să subliniem că acestea sunt teorii. Încă nu avem cercetări care să confirme că aceleași mecanisme sunt responsabile pentru sindromul mameloanelor triste. Din perspectiva mea, acesta este încă un exemplu al motivului pentru care trebuie să investim mai mult în înțelegerea experiențelor hormonale și neurologice ale femeilor. Faptul că un fenomen nu este încă bine înțeles nu înseamnă că trebuie trecut cu vederea”, a explicat Dr. Nikki Ramskill.

Ce poți face dacă te confrunți cu acest fenomen

Persoanele care observă apariția unor emoții negative la atingerea mameloanelor sunt sfătuite să urmărească situațiile în care apare reacția și să identifice posibilii factori declanșatori.

Medicul subliniază și că nimeni nu trebuie să accepte o atingere care provoacă disconfort. „Ține minte că nu trebuie să tolerezi o atingere care te face să te simți inconfortabil”, recomandă Dr. Nikki Ramskill.

De asemenea, anumite simptome ale sânilor trebuie evaluate separat și nu trebuie puse automat pe seama sindromului sânilor triști. Printre acestea se numără apariția unui nodul nou, secrețiile persistente la nivelul mamelonului, modificările pielii sau durerea.

„Dacă apar și alte simptome la nivelul sânilor, precum un nodul nou, secreții persistente la nivelul mamelonului, modificări ale pielii sau durere, acestea trebuie evaluate separat, nu atribuite sindromului mameloanelor triste. Solicitați întotdeauna un consult medical pentru astfel de simptome”, a avertizat medicul.

Sursa: thesun.co.uk

Sursa foto: Shutterstock

Articol editat de un jurnalist în care au fost folosite texte traduse cu AI.

Conținut editorial asistat de inteligența artificială și verificat de editor uman.

Daiana Matei - Redactor
Daiana Matei este o jurnalistă cu o experiență solidă în domeniul entertainmentului, activând din 2016 în presa românească. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea București și deține un masterat în Managementul Instituțiilor Mass-Media. Daiana Matei ...
citește mai mult