Nașterea unui copil, motiv de bucurie, dar și declanșator al stărilor depresive. 10 semne ale depresiei postnatale

  • Publicat:

Semnele depresiei postnatale pot apărea la persoane de toate vârstele și categoriile sociale. Printre acestea se numără sentimentul mamei că nu este suficient de bună, că nu poate avea grijă de copil, tulburările de somn, gândurile negative sau lipsa de energie

Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, la nivel global una din 10 femei suferă de depresie postnatală în primul an după naștere, iar una din 1000 de femei dezvoltă o afecțiune mai gravă numită psihoză postpartum.

Aceste afectări trec de multe ori neobservate în stadii incipiente, iar fără un tratament adecvat pot avea consecințe negative, atât pentru mamă, cât și pentru copil.

Care sunt semnele depresiei postnatale

Femeile, indiferent de cultură, vârstă sau venit, pot dezvolta depresie postnatală.

Printre semnele depresiei postnatale care pot apărea oricând în timpul sarcinii sau în primul an după naștere se numără:

  • tristețe
  • plâns facil
  • agitație față de bebeluș sau cei din jur
  • lipsă de energie
  • oboseală permanentă
  • tulburări ale somnului
  • gânduri negative
  • sentimentul mamei că nu este suficient de bună, că nu poate avea grijă de copil
  • sentimente de vinovăție, deznădejde și autoînvinovățire
  • senzația că i se poate întâmpla ceva rău copilului
Foto: insp.gov.ro

Consecințele depresiei postnatale asupra copilului

Depresia mamei poate afecta și copilul. Această afecțiune mintală este frecvent asociată cu:

  • semne timpurii ale temperamentului mai dificil la copii
  • atașament nesigur
  • funcționare afectivă negativă
  • agresivitate și emoționalitate crescute
  • disforie (tulburare a dispoziției predominant depresivă, ce se poate manifesta prin anxietate, tristețe, iritabilitate), în special pentru fete
  • performanță cognitivă, intelectuală sau academică mai scăzută
  • auto-învinovățire
  • valoare de sine scăzută
  • funcționare interpersonală mai slabă
  • anomalii ale sistemelor psihobiologice, inclusiv mecanisme de răspuns la stres care funcționează mai slab

Metode de gestionare a depresiei perinatale

Nașterea unui copil este motiv de bucurie pentru fiecare familie, însă, de multe ori, pentru mămici, acesta este însoțit de stres, îngrijorare, dezechilibru iar toate acestea pot duce la depresie.

10 metode de gestionare a depresiei perinatale:

  • recunoașteți semnele depresiei și cereți ajutor
  • vorbiți despre sentimentele voastre cu un prieten, membru al familiei, medic sau moașă
  • faceți activitate fizică – vă poate îmbunătăți starea de spirit și vă poate ajuta să dormiți
  • alegeți să aveți o dietă sănătoasă, cu mese regulate
  • participați la cursuri prenatale pentru a cunoaște și alte gravide
  • nu vă comparați cu alte femei însărcinate – fiecare experimentează sarcina în moduri diferite
  • nu fumați, nu consumați alcool sau droguri în timpul sarcinii – acestea pot afecta creșterea și dezvoltarea copilului
  • apelați la profesioniștii din domeniul sănătății pentru a vă asculta și sprijini
  • puteți primi îndrumare către servicii de sănătate mintală perinatală sau alt suport emoțional
  • informați-vă din ghiduri de specialitate și bucurați-vă de o sarcină așa cum vă doriți

Femeile și tinerii, cei mai afectați de anxietate și depresie

Depresia este una dintre principalele cauze de dizabilitate în toată lumea. La nivel global, se estimează că 264 de milioane de oameni sunt afectați de depresie, cu precădere femei.

Pandemia de COVID-19 a dus la o creștere puternică a tulburărilor depresive și de anxietate la nivel global, în anul 2020 fiind înregistrată o creștere cu 28% a cazurilor de tulburare depresivă majoră și cu 26% a cazurilor de tulburări de anxietate, cei mai afectați fiind femeile și tinerii.

Consecințele tulburărilor de sănătate mintală sunt grave! Persoanele cu afecțiuni grave de sănătate mintală mor prematur – cu două decenii mai devreme – din cauza unor afecțiuni fizice care pot fi prevenite, iar sinuciderea este a doua cauză de deces în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani.

În acest context, Institutul Național de Sănătate Publică își propune, prin campania „Sănătatea mintală – parte integrantă și esențială a sănătății!”, creșterea nivelului de informare și conștientizare a problematicii sănătății mintale și încurajarea persoanelor ce se confruntă cu astfel de situații să se adreseze specialiștilor.

Activitățile din cadrul campaniei își propun să informeze populația feminină (în special gravidele) privind importanța identificării și intervenției timpurii în cazul tulburărilor mintale, să faciliteze conştientizarea şi promovarea unei mai bune înţelegeri a impactului tulburărilor mintale asupra vieţii oamenilor, precum și creșterea accesului la informații pentru îmbunătățirea îngrijirilor și înlăturarea stigmatizării femeilor cu tulburări mintale.

Prin atragerea atenției societății asupra acestei problematici se urmărește atât încurajarea profesioniștilor, cât și a prietenilor și a apropiaților noilor mămici să le întrebe cum se simt, să le îndemne să discute despre ceea ce simt și să ceară ajutor pentru a preveni consecințele grave sau chiar tragediile.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Paula Rotaru - Senior Editor
Senior Editor, [email protected] A făcut parte din echipa Ce se întâmplă, Doctore? în perioada aprilie 2013-decembrie 2023. Articolele sale cuprind informații despre diverse afecțiuni, alimentația echilibrată, îngrijirea pielii și sănătatea emoțională. Colaborări: Viața ...
citește mai mult