Munca la domiciliu, o provocare imensă pentru angajați și angajatori. Explică Gabriela Manolescu, psiholog

Munca la domiciliu este extraordinară, atât timp cât nu ești forțat să o faci. Telemunca oferă beneficii atâta vreme cât este făcută la un nivel moderat.
23.01.2021 | Rotaru Paula
Munca la domiciliu, o provocare imensă pentru angajați și angajatori. Explică Gabriela Manolescu, psiholog

Munca la domiciliu sau telemunca, privită inițial ca o alegere personală, a devenit ulterior o obligație în vremuri de pandemie. Criza sanitară a schimbat piața muncii și felul în care angajatorii și angajații își privesc rolurile profesionale.

Ca orice altă schimbare, această nouă abordare a venit cu părți bune, dar și cu părți mai puțin bune. Telemunca a devenit o parte importantă din viața noastră, fie că ne-am dorit sau nu. Unii dintre noi am văzut avantajele sale, pentru alții a fost o adevărată provocare această perspectivă, în special pentru cei care locuiesc singuri sau au copii mici.

Munca la domiciliu – avantaje și dezazavantaje

Concluziile unui studiu al unei companii de cercetare care a sondat avantajele pe care românii le au în urma telemuncii se referă la flexibilitatea programului, ajustarea responsabilităților în funcție de nevoile lor, faptul că petrec mai mult timp cu familia, că nu mai stau atât de multe ore în trafic, mare parte dintre respondenți susținând că sunt mai eficienți când lucrează de acasă.

Provocările constau în faptul că lucrează mai multe ore decât ar face-o la birou, unii nu au intimitatea necesară pentru a-și îndeplini sarcinile de serviciu, alții resimt lipsa socializării cu colegii.

Dezavantajele pe care le are munca la domiciliu sunt și de ordin psihologic, aceasta creând stări de anxietate resimțite mult mai puternic și prin prisma interacțiunii minime cu ceilalți.

Telemunca oferă beneficii atâta vreme cât este făcută la un nivel moderat, ceea ce nu este cazul actualului context. Sau, conform profesorului Cary Cooper de la Universitatea din Manchester:

Munca la domiciliu este extraordinară, atât timp cât nu ești forțat să o faci.

Lipsa unei delimitări clare între viața profesională și viața privată constituie una dintre principalele surse de stres ale acestei perioade.

Perioada de început, primită cu mare euforie, s-a transformat în anxietate legată de viitor, pe măsură ce timpul a trecut și incertitudinea a devenit din ce în ce mai prezentă.

Mare parte dintre noi, nefiind obișnuiți să lucrăm în  condiții de izolare socială (involuntară și neprogramată în viața noastră), am găsit ca fiind foarte dificilă gestionarea emoțiilor legate de noul context.

Comunicarea între angajatori și angajați, esențială

Resimțim din plin lipsa siguranței, a predictibilității pe care o aveam anterior pandemiei în legătură cu anumite situații, sentimentul de copleșire este prezent, iar asta ne afectează starea de optimism.

Deși în general valabil, acum este mai multă nevoie decât oricând să existe comunicare cinstită și deschisă între manageri și angajați, astfel încât să fie înțelese nevoile fiecărei părți.

Performanțelor de management e nevoie să le ia locul susținerea, compasiunea și grija față de angajați. Cei care au copii sau alte persoane în îngrijire (părinți, bunici) necesită atenție și grijă mult mai mare.

În astfel de situații specifice, managerii sunt văzuți ca persoane-cheie care să le ofere celor pe care îi coordonează înțelegere, încredere și stabilitate emoțională.

Sentimentul de „a nu mai face parte dintr-un grup”, de a nu te mai simți ca parte a unei echipe și a unui obiectiv poate deveni copleșitor pentru unii angajați.

Team leaderii trebuie să conștientizeze aceste schimbări psihologice și să știe să le gestioneze, punând pe primul loc starea de bine a celor din echipa lor.

Munca de acasă implică o mare doză de autocontrol, ceea ce determină un consum enorm de energie mentală care, gestionată incorect, poate duce la epuizare psihică.

Cum să lucrăm eficient de acasă – 5 sfaturi

Atunci când lucrăm de acasă este dificil să facem trecerea, atât psihică, dar și fizică, de la „munca de birou” la spațiul personal din casă. Pentru creier, aceasta înseamnă un efort foarte mare pentru a se detașa de contextul jobului și de a se reconecta la viața personală, într-un timp și spațiu foarte limitate, ceea ce are efecte negative asupra stării de bine.

Schimbarea către mediul de lucru de acasă are un impact mult mai mare asupra femeilor decât asupra bărbaților. În familiile cu copii mici, în special, sarcina de a avea grijă de aceștia revine preponderent mamelor, care trebuie să facă față în același timp și programului de lucru de acasă.

Pentru a lucra eficient de acasă este nevoie să:

  • Amenajăm un spațiu pentru birou separat de zgomote și de activitățile curente ale casei – încercați să stabiliți un program de liniște/de lucru cu ceilalți membri ai familiei
  • Ne asigurăm că ne dăm voie să avem pauze în care să facem ceva cu totul diferit de munca de la job sau de responsabilitățile din casă – o plimbare prin parc, cititul unei cărți, sport
  • Stabilim obiective zilnice pentru responsabilitățile de la serviciu, pe care le putem împărtăși cu colegii sau cu partenerul/partenera. Împărtășirea cu ceilalți ne creează un fel de angajament legat de îndeplinirea acelor obiective setate.
  • Stabilim, pe cât posibil, ora de început și de sfârșit a muncii de acasă și o respectăm.
  • Menținem conexiunea cu colegii și în afara orelor de serviciu de acasă, aceasta însemnând să îi abordăm atunci când avem nevoie de suport emoțional.

Nu știm care vor fi consecințele pe termen lung ale telemuncii asupra psihicului oamenilor. Mintea noastră are nevoie de sens și de familiaritate în contextul în care trăim. Altfel, apare nesiguranța. Tehnologia nu va putea înlocui conexiunile interumane, față în față, ci doar va ajuta să ne adaptăm mai ușor la vremurile pe care le trăim.

Să privim și partea bună a pandemiei!
Gabriela Manolescu, psiholog clinician, psihoterapeut de formare cognitiv-comportamentală, Emotion Center – centru de psihoterapie și dezvoltare personală
Recomandări:
De ce NU spui NU?
De ce NU spui NU?
Singurătatea: ce ascunde?
Singurătatea: ce ascunde?