Simți emoții negative? Iată ce spun specialiștii că e de făcut

Este normal să experimentezi emoții negative acasă sau la serviciu: frustrare, furie, frică. Modul în care gestionăm aceste sentimente în calitate de părinți, șefi sau lideri ai unui grup poate conduce către evoluarea sau distrugerea relațiilor. Este esențial să dezvolți capacitatea de a-ți regla emoțiile și de a-ți tempera reacțiile.

Săne închipuim următoarea situațe: o echipă de fotbal se află într-un meci important și toți coechipierii urmăresc un singur obiectiv: să egaleze și să-și învingă adversarii. Însă, unul dintre fotbaliști ratează o lovitură de la 11 metri, chiar cu câteva secunde înainte de pauză.

Echipa este supărată. Și antrenorul este. Scopul antrenorului este de a-i face pe jucători să treacă peste această problemă și să revină pe teren motivați, astfel încât să poată reduce din avantajul celeilalte echipe. Ce ar trebui să facă antrenorul în pauză? Dacă simte emoții negative precum frustrare ar trebui să și-o ignore, să zâmbească fals și să uite incidentul? Sau ar trebui să fie sincer și să-și exprime pe deplin sentimentele? Care dintre acestea îl va ajuta să-și atingă obiectivul?

Recomandări

Psih. Ligia Peters: Cum știi când este momentul să mergi la un psiholog?

Importanța relațiilor de prietenie pentru sănătatea mintală și emoțională

Niciuna dintre ele, se pare, spun specialiștii.

Cercetările privind reglarea emoțională sugerează că abilitatea antrenorului de a-și gestiona emoțiile negative va determina moralul și motivația echipei. Atunci când simți emoții negative, reglarea acestora este „abilitatea principală” a inteligenței emoționale, explică Marc Brackett, directorul Centrului de Inteligență Emoțională din Yale și autor al cărții „Permission to Feel”.

Dar modul în care un lider sau un părinte gestionează emoțiile negative este esențial pentru a determina dacă rezultatul pentru echipă sau familie va fi pozitiv sau negativ. Cercetările au descoperit că oamenii tind să-și regleze emoțiile într-unul din aceste două moduri: suprimare sau reevaluare.

Emoțiile negative pot fi suprimate

Suprimarea este ceea ce fac majoritatea oamenilor: ascund sentimentele, le bagă sub preș și se prefac că totul este bine. Deși aceasta este probabil cea mai comună strategie, duce de fapt la o serie de rezultate negative. Cercetările au arătat că suprimarea emoțiilor ridică răspunsul la stres al altor persoane. Dacă o mamă își stăpânește furia, de exemplu, este posibil ca tensiunea arterială a copiilor săi să crească. Este posibil să nu știe în mod conștient că este supărată, deoarece nu poate spune obiectiv, dar înregistrează fiziologic această inautenticitate și declanșează o alarmă. Suprimarea duce, de asemenea, la mai puține relații strânse, mai multe emoții negative, mai puțină susținere socială, satisfacție mai scăzută față de viață, memorie mai slabă și tensiune arterială crescută.

Având în vedere efectele negative ale suprimării, ați putea crede că exprimarea deplină a emoțiilor noastre poate fi o strategie mai eficientă. Totuși, acest lucru poate fi, de asemenea, evident și problematic și distructiv. Gândiți-vă la un părinte care își dezlănțuie pe deplin furia asupra unui copil – impactul poate fi traumatic și amintirea evenimentului poate dura mult timp – dovadă fiind faptul că creierul se concentrează pe negativ și își amintește evenimentele extrem de emoționante. Dacă antrenorul ar fi exprimat pe deplin frustrarea pe care o simțea în acel moment, probabil că ar fi distrus încrederea jucătorilor săi. În loc să inspire conexiune și motivație, el ar determina, probabil, jucătorii, să se simtă înspăimântați și supărați.

Reevaluează-ți emoțiile

Reevaluarea sau adoptarea unei perspective mai largi poate fi cea mai eficientă strategie în această situație. De exemplu, o mamă și-ar putea aminti: „Copilul meu este doar obosit, nu a vrut să-i facă rău fratelui său mai mic”. Drept urmare, ea se calmează și este capabilă să-și îngrijească copiii cu mai mare ușurință. Antrenorul ar putea să-și amintească faptul că acesta este doar un joc din tot sezonul. Vor exista și alte oportunități pentru echipa sa de a străluci. Reevaluarea îl ajută să se calmeze. În consecință, el ar putea percepe că jucătorii erau deja dezamăgiți și că, în loc de mai multă mustrare, au nevoie de încurajare.

Când liderii și părinții reevaluează mai degrabă decât să suprime, rezultatele sunt mult mai bune pentru toată lumea. Cel puțin așa spun specialiștii!