Desene animate cu scop terapeutic în izolare, dedicate atât copiilor, cât şi adulţilor. VIDEO

Desenele animate terapeutice ajută la reducerea stărilor de anxietate, deprimare, furie şi vinovăţie. Vezi 5 desene animate pentru 5 emoţii!
Desene animate cu scop terapeutic în izolare, dedicate atât copiilor, cât şi adulţilor. VIDEO

Pentru a veni în sprijinul copiilor şi al adolescenţilor în perioada pandemiei de COVID-19, Universitatea Babeş-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca pune la dispoziţie, gratuit, setul de Desene Animate Terapeutice – RETMAN. Acestea au fost realizate în cadrul unui proiect coordonat de psihologul Daniel David, astăzi rector al UBB, de către psihologii Anca Dobrean şi Cristina Domuţ.  Ele se numesc terapeutice deoarece RETMAN, ca personaj principal, implementează principiile de psihoterapie raţional-emotivă şi cognitiv-comportamentală. 

Desenele animate terapeutice sunt gândite astfel încât să promoveze, prin psihoeducaţie, gândirea raţională, cu impact asupra reducerii răspunsurilor psihologice de anxietate, deprimare, furie şi vinovăţie, precum şi asupra creşterii emoţiilor şi a comportamentelor sănătoase/funcţionale.

Desenele pot fi vizionate în acelaşi scop şi de către adulţi

„Noi suntem în permanenţă conştienţi de faptul că această perioadă şi distanţarea socială pe care a adus-o cu ea nu îi afectează doar pe adulţi, ci şi pe copiii care au fost scoşi brusc din rutina lor. Este un moment în care UBB poate şi trebuie să vină în sprijinul tuturor membrilor comunităţii noastre punând rezultatele cercetării în slujba comunităţii, în spiritul universităţilor de tip world class spre care tindem”, a declarat prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai.

Acesta este primul demers de a genera desene animate terapeutice, bazate pe psihoterapii validate ştiinţific. RETMAN, ca personaj de desene animate terapeutice, este personajul prin care psihoterapia raţional-emotivă şi cognitiv-comportamentală poate să ajungă mai repede la tineri, ştiut fiind faptul că aceştia învaţă eficient prin imitaţie (ex. repetă comportamentele modelelor văzute în jur) şi modelare (ex. repetă ceea ce face un model, dar pentru a obţine aceleaşi recompense şi/sau a evita aceleaşi pedepse).

5 filme pentru 5 emoţii

Seria de desene animate terapeutice Retman şi Retmagia are cinci filme:

1) Povestea despre RETMAN intitulată: A fost odată Raţionalia. Legile fericirii şi Retmagia.

2) Episodul focalizat pe controlul stărilor depresive, intitulat: O excursie în natură. Cum să învingem depresia.

3) Episodul focalizat pe controlul stărilor anxioase, intitulat: O prezentare cu dinozauri. Cum să învingem anxietatea.

4) Episodul focalizat pe controlul stărilor de vinovăţie, intitulat: Când vrei prea mult. Cum să învingem vinovăţia.

5) Episodul focalizat pe controlul stărilor de furie, intitulat: Înfrângerea lui Iraţionalius. Cum să învingem furia.

Grupele ţintă de vârstă

Este cunoscut faptul că nivelul de dezvoltare cognitivă joacă un rol important în modul în care copiii şi adolescenţii înţeleg şi îşi interpretează experienţele de viaţă; de aceea intervenţiile terapeutice trebuie să fie sensibile la aspectele de dezvoltare dacă se vor a fi eficiente. 

Grupa de vârstă 6/7-11 ani

În timpul copilăriei mijlocii, majoritatea copiilor se află în stadiul operaţiilor mintale concrete, ei fiind capabili să gândească logic asupra concretului, dar încă nu pot face raţionamente abstracte şi nu pot lua în considerare o arie largă de alternative care ies din sfera experienţei directe/imediate.

De exemplu, dacă prietenul său cel mai bun nu stă lângă el, copilul presupune din start că a făcut ceva care l-a supărat (interpretarea foarte probabilă, determinată de experienţele de viaţă ale copiilor) şi va avea tendinţa de a nu mai căuta sau accepta uşor şi alte posibile interpretări.

În această perioadă de dezvoltare, copiii pot opera cognitiv pe materiale/informaţii concerte. Aşadar, este indicat ca principiile de gândire raţională să fie discutate mai concret, cu exemplificare pe acţiunile derulate în desenele animate.

Pornind de aici, după ce copiii au înţeles gândirea raţională în scenariile desenelor animate, generalizarea lor la alte situaţii trebuie făcută tot în mod concret, discutând cu copiii modul în care ei şi/sau personajele s-ar comporta în alte situaţii concrete, bine descrise.

Grupa de vârstă 11/12 ani-17/18 ani

La această grupă de vârstă, operaţiile gândirii încep să devină formale, logice, mai abstracte, putându-se astfel formula concluzii cu caracter general, dincolo de exemplele concrete din scenariul desenelor animate. Totuşi, adolescenţii nu aplică aceste operaţii mintale întotdeauna pentru propria persoană şi de multe ori au dificultăţi în relaţionarea evenimentelor, sentimentelor şi situaţiilor.

De aceea, ei ar putea să nu reuşească să facă legătura dintre a lua o notă proastă la un examen  şi a nu studia suficient pentru acesta. Pentru că există o varietate considerabilă în modul în care este atinsă şi aplicată gândirea operaţională în timpul adolescenţei timpurii, este important de reţinut că nu toţi adolescenţii sunt capabili de o funcţionare cognitivă matură.

În aceste situaţii, se pot discuta cu copiii şi adolescenţii principiile de gândire raţională, pornind de la acţiunile derulate în desenele animate, dar care pot începe să fie formulate mai abstract, cu caracter general. În acest fel se stimulează generalizarea acestor principii la situaţii noi. Acestă modalitate de lucru nu anulează strategia de generalizare utilizată la grupa de vârstă 6/7-11 ani, putându-se astfel discuta cu tinerii modul în care ei şi/sau personajele s-ar comporta în alte situaţii concrete.

Alte grupe de vârstă

Sub 6-7 ani

Pentru copiii sub 6-7 ani, desenele animate RETMAN ŞI RETMAGIA pot fi folosite ca mijloace de distracţie. În acest context al distracţiei se pot pune bazele gândirii raţionale, copiii familiarizându-se cu personajele principale, atât cele bune/pozitive (RETMAN) cât şi cele negative/rele (IRAŢIONALIUS ŞI ECHIPA SA FORMATĂ DIN NECESARUL, FRUSTRATUS, DESCURAJATUS, CATASTROFUS) şi putând învăţa prin imitaţie şi modelare o serie de comportamente şi stiluri de gândire exprimate de aceste personaje.

Adulţii îi pot ghida astfel în a dezvolta interes şi emoţii pozitive faţă de personajele bune şi o atitudine negativă faţă de cele rele. Toate acestea sunt apoi premisele înţelegerii complexe ulterioare a mesajului terapeutic al desenelor animate, pe măsură ce se vor maturiza psihologic.

Peste 18 ani

Desenele animate pot să fie un vehicul de transmitere a gândiri raţionale şi la vârsta adultă, mai ales dacă adulţii sunt interesaţi de desene animate. Adesea însă, la această vârstă, ele se discută într-o variantă umoristică (care poate include pe alocuri şi „ironia şi/sau autoironia politicoase”), problematizând mesajul raţional (ex. discutându-l la metanivel, adică despre el şi implicaţiile sale) şi cum poate el să ajute sănătatea mintală în situaţii diverse de viaţă.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. A scris peste 5.000 de articole în acest timp. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Tratamente cosmetice pentru piele după sezonul de vară- Dr. Victor Clătici