Care sunt sursele de anxietate ale pacienților din România?

20.06.2022
Care sunt sursele de anxietate ale pacienților din România?
Sursa foto: Shutterstock

În ultima perioadă, medicii au remarcat tot mai multe prezentări în clinică pentru tulburări anxioase, acestea fiind cele mai frecvent întâlnite patologii psihiatrice. Se întâmplă de multe ori ca pacienții să meargă târziu la psihiatru, pe de o parte din cauza stigmei încă asociate psihiatriei, iar pe de altă parte din cauza faptului că simptomele pe care pacienții cu anxietate le experimentează pot fi uneori înșelătoare, remarcă Yvonne Popescu, medic specialist psihiatru în cadrul Centrului Medical Bellanima.

Specialiștii atenționează asupra faptului că anxietatea trebuie în primul rând diferențiată de frică. Acestea sunt două stări emoționale distincte, însă înrudite, astfel că anxietatea reprezintă o stare patologică de „teamă fără obiect”, în timp ce frica este un răspuns la o cauză cunoscută. Ambele sunt „sănătoase” atunci când nu sunt nici excesiv centrate pe un subiect și nici generalizate, dar și când au fost declanșate de un trigger adecvat.

În cazul în care sunt experimentate cu atât de mare intensitate încât provoacă suferință și împiedică o persoană să aibă o viață normală, atunci putem vorbi despre o tulburare de anxietate, deci despre o plasare a simptomelor în sfera patologicului. Trigger-ul poate fi atât o experiență personală, cât și un eveniment din societate pe care nu îl putem controla.

În prezent, există mai multe surse de anxietate în societatea românească – amenințarea războiului, a recesiunii economice care ar putea urma, creșterea prețurilor, îngrijorări legate de un eventual pericol nuclear, îngrijorarea că părinții sau persoanele bolnave din familie nu vor avea un tratament corespunzător – și acestea sunt doar câteva cauze generale, la care se adaugă, desigur, alte surse personale, în funcție de particularitățile fiecărui pacient, explică Beatrice Popescu, psihoterapeut în cadrul Centrului Medical Bellanima.

Anxietatea este caracterizată de simptome psihologice – senzație de frică, dificultăți de concentrare, hipervigilență, insomnie, libido scăzut – și de semne somatice – care indică o hiperactivitate a sistemului nervos vegetativ.

Printre cele mai frecvente dintre simptomele somatice amintim: palpitațiile, tahicardia, senzația de lipsă de aer sau de sufocare, respirațiile accelerate, senzația de nod în gât, durerile de cap, amețeală, senzația de vedere încețoșată, uscăciunea gurii, paloarea feței, transpirațiile, tremorul, bufeurile de căldură cu senzația de mâini reci, durerile abdominale, greață, chiar vomă sau accelerarea tranzitului intestinal.

Atacul de panică nu se asociază în mod obligatoriu, dar poate apărea ca un episod neașteptat de anxietate acută, foarte intensă și copleșitoare, ce se însoțește de senzația subiectiva de moarte iminentă, de catastrofă. Acesta atinge un maxim în decurs de 10 minute și se remite ulterior în proporție semnificativă destul de rapid.

Desigur că atacul de panică are o abordare puțin diferită, mai ales atunci când este de nesuportat. Se propun pentru acesta tehnici corporale, de relaxare, de respirație în patru timpi și abia ulterior de expunere progresivă la factorul declanșator. Fiecare anxietate este însă diferită, iar tehnicile se adaptează fiecărui client, abordarea fiind personalizată – se iau în considerare istoricul tulburării, nivelul de afectare, factorii externi, cât și trăsăturile de personalitate, mecanismele de apărare și stilurile de coping, explică psihoterapeutul Beatrice Popescu.

În încercarea de a gestiona anxietatea, trebuie să știm că există cauze pe care le putem controla, dar și unele pe care trebuie să învățăm să le gestionam.

Anxietatea poate fi cauzată de consumul sau abstinența de diferite substanțe cum ar fi consumul excesiv de cofeină, consumul de cannabis, consumul sau abstinența de alcool, abstinența de anxiolitice. Totodată, anxietatea poate avea la bază diferite condiții medicale, ca de exemplu diferite patologii endocrine – hipertiroidism, boala Cushing, feocromocitom -, patologii inflamatorii – lupus eritematos sistemic – sau altele – anemie, hipertensiune arterială, explică Yvonne Popescu, medic specialist psihiatru în cadrul Centrului Medical Bellanima.

Deși adresarea către un psiholog, psihoterapeut sau psihiatru poate fi uneori un pas greu de făcut, trebuie întotdeauna să ne gândim și la efectele pe termen lung ale unei stări anxioase netratate corespunzător, efecte care pe lângă cele imediate sociale, funcționale, sunt și de ordin somatic.

Pentru că anxietatea se asociază cu un nivel crescut de cortizol, pacienții cu anxietate prezintă în timp creșterea riscului pentru asocierea de patologie somatică precum diabetul zaharat și alte patologii endocrine, hipertensiune arterială, dislipidemie sau infarct miocardic. De aceea, este important să recunoaștem simptomele anxietății și să ne adresăm fără ezitare specialiștilor în domeniu.

Odată făcut pasul către un specialist, tratamentul tulburărilor anxioase se realizează atât medicamentos cât și prin intermediul psihoterapiei, în funcție de caz.

În terapie, anxietatea se poate aborda în mai multe paradigme și școli de gândire. Una dintre cele mai eficiente abordări contemporane este cea a lui Reid Wilson, care consideră anxietatea ca provenind dintr-un cumul de stimuli și ca fiind generată de o serie de factori declanșatori. Indiferent de declanșatorii identificați, se propune un proces în mai mulți pași.

În primă fază se încearcă a nu se da atenție conținutului îngrijorărilor, în următorul pas se propune să se accepte aceste îngrijorări ca și cum ar fi acolo pentru mai mult timp și să nu se încerce blocarea acestor gânduri, iar într-un pas ulterior se încearcă chiar provocarea lor – acesta fiind procesul de expunere sau de desensibilizare.

Recomandare video
Dr. Răzvan Stavri, SANADOR: cum se tratează eventrația sau hernia incizională