Cum ne-au afectat carantina şi obiceiurile nesănătoase din timpul pandemiei. Ce spun experţii

Experţii au analizat care sunt „daunele” produse de izolarea socială, dar şi părţile bune şi obiceiurile pe care ar trebui să le păstrăm.
19.05.2020 |
Cum ne-au afectat carantina şi obiceiurile nesănătoase din timpul pandemiei. Ce spun experţii
foto shutterstock/Cum ne-au afectat carantina şi obiceiurile nesănătoase din timpul pandemiei. Ce spun experţii

Pe măsură ce restricţiile se ridică gradual, populaţia începe să revină, atât cât se poate, la viaţa de dinainte de pandemie. Este evident că foarte mulţi dintre noi am ieşit din izolarea socială schimbaţi, atât din punct de vedere fizic dar şi mental. Experţii au analizat care sunt „daunele” produse de obiceiurile nesănătoase în  izolarea socială, dar şi părţile bune şi aspecte pe care ar trebui să le păstrăm.

Pandemia a adus multora kilogramele în plus


Lipsa activităţii fizice, statul în casă, stresul, anxietatea, faptul că frigiderul e la doi paşi sunt doar câteva dintre motivele pentru care unele persoane au luat în greutate în această perioadă. În plus, s-au înmulţit comenzile on de mâncare gata preparată, şi nu puţini au fost aceia care au ales meniurile tip fast-food, pline de grăsimi nesănătoase.

Consumul de informaţii despre pandemie şi evoluţia ei fost asezonat cu mâncatul compulsiv, în faţa televizorului, laptopului, tabletei. Multe persoane au păstrat aceleaşi porţii de mâncare, cu toate că sedentarismul a crescut, iar organismul nu a mai avut posibilitatea să ardă caloriile, depozitându-le sub formă de grăsime.

În acelaşi timp, studiile arată că, în perioada de izolare, a crescut îngrijorător consumul de alcool, ceea ce favorizează stocarea grăsimilor şi dezvoltă, în timp, rezistenţa la insulină.

Obiceiuri nesănătoase din carantină

Multe persoane au considerat necesar să se aprovizioneze în exces, cumpărând multe alimente neperisabile, dar şi nesănătoase – snaksuri, covrigei, biscuiţi etc. Şi acestea sunt pline de grăsimi trans şi sunt extrem de înşelătoare: cu toate că se vând în ambalaje de dimensiuni mici, aportul caloric este uriaş. Iar numărul de calorii trecut pe eticheta produsului este scris mic, aşa încât prea puţine persoane iau în considerare faptul că vorbim de 35 de grame de produs cu 200 de calorii, nu de întreg pachetul.
Aceeaşi regulă se aplică şi când vorbim de „ronţăieli” sănătoase: nuci, alune, seminţe, fistic, migdale, caju etc. Aceste produse reprezintă grăsime vegetală şi, da, sunt sănătoase pentru creier, dar îngraşă.

Mai mult timp acasă, mai mult timp în bucătărie

Multe familii au trecut la experimente culinare, reţelele de socializare au fost pline cu dulciuri, reţete exotice, combinaţii diverse. Doar că, odată preparare, aceste alimente trebuie şi consumate, iar cantităţile nu au fost deloc mici. Am avut timp mai mult pentru mesele în familie, ceea ce, de multe ori a condus la alimentaţie în exces.

Această vacanţă forţată a dat peste cap şi igiena somnului, în multe cazuri. Culcarea la ore târzii, după mese abundente, somn agitat, cu ecrane albastre prin preajmă, la care se adaugă stresul acut al acestei perioade au slăbit capacitatea organismului de a se reface prin intermediul odihnei şi a dus la apariţia creşterilor în greutate.
Studii recente au arătat că media de creştere în greutate a fost de 5 kilograme în perioada de izolare.

Aspectele pozitive ale pandemiei

  • Primul a fost mai mult timp petrecut cu familia. Mulţi părinţi au trecut la munca de acasă, şi, cu toate că nu a fost simplu, au reuşit să petreacă mai mult timp decât de obicei cu copiii.
  • Am redescoperit gătitul şi mesele în familie. Alimentele preparate în casă reduc cu 28% indicele de masă corporală, cu condiţia să folosim ingrediente de calitate, să folosim legume multe şi să reducem porţiile şi cantitatea de dulciuri consumate.
  • Am înţeles importanţa igienei riguroase a mâinilor şi a ceea ce experţii numesc eticheta strănutului şi a tuşitului: în pliul cotului sau în şerveţelul care trebuie imediat aruncat.
  • Am redescoperit valorizarea spaţiului personal. Păstrarea distanţei sociale ar putea reduce numărul persoanelor care suferă de anxietate, agorafobie şi alte tulburări. Chiar şi persoanele echilibrate psihic au nevoie de spaţiul propriu.
  • Va trebui să ne mulţumim cu a privi, fără a atinge. Vom fi mai atenţi şi mai circumspecţi de la distanţă, poate nu vom mai vedea faimoasele bătălii pe diverse produse cu preţuri mici, ne vom gândi de două ori dacă vrem să punem în coş produsul atins de trei persoane înaintea noastră.
  • Vom fi mai cumpătaţi la cumpărături. Cu atâtea magazine închise în timpul izolării, am realizat probabil de câte lucruri nu avem nevoie cu adevărat. Ne-am analizat garderoba, am constatat că nu toate cele 20 de rochii, bluze, fuste sunt demodate şi nu e nevoie de o pereche de pantofi noi în fiecare săptămână.
  • Însingurarea socială ne-a făcut mai atenţi la ceilalţi. Am învăţat, probabil, că globalizarea nu e neapărat un lucru rău, dar un individ afectat de o problemă poate, direct sau indirect să afecteze pe mulţi alţii.

În concluzie, ieşirea din carantină poate fi considerată ca o dezmorţire treptată a uriaşului organism global. Da, se poate trăi cu noua normalitate, dacă reechilibrăm zonele în care am derapat şi păstrăm în minte lecţiile învăţate în pandemie.