COVID în sarcină – presupuneri, certitudini, întrebări frecvente ale gravidelor

COVID în sarcină ➤ Cum se tratează COVID-19 în timpul sarcinii ➤ Infecția cu coronavirus și operația cezariană ➤ Coronavirus și laptele matern ➤
03.12.2020 | Autor: Paula Rotaru
COVID în sarcină – presupuneri, certitudini, întrebări frecvente ale gravidelor

Sarcina este o perioadă pe cât de frumoasă pentru viitoarea mamă, pe atât de stresantă. Sute de întrebări și îngrijorări îi frământă mintea, de la unele firești, foarte serioase și pertinente, până la unele care îi fac pe medici să zâmbească. Nu, nu cu superioritate, ci cu înțelegere și cu toată îngăduința, pentru că nicio întrebare venită din partea unei femei însărcinate nu este considerată stupidă.

Pe lângă toate temerile ei cu privire la sănătatea și evoluția bebelușului, în această perioadă se mai adaugă încă una: infectarea cu coronavirus și implicațiile pe care le-ar putea avea asupra sarcinii.

Ne ajută să lămurim aceste aspecte dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate.

Simptome ale infecției cu noul coronavirus

Coronavirusurile sunt o familie de virusuri care circulă atât la oameni cât și la animale și pot provoca de la o răceală obișnuită până la boli respiratorii mai grave. Virusul provoacă boala respiratorie numită COVID-19.

Simptomele îmbolnăvirii apar de obicei între 2 și 14 zile după expunerea la noul coronavirus, perioada medie de incubație a acestuia fiind de 4 zile.

Cele mai frecvente simptome – indiferent dacă femeia este sau nu însărcinată – sunt febra, tusea, dificultățile de respirație, starea de oboseală accentuată, durere în gât, durere de cap, frisoane, dureri musculare, pierderea mirosului și a gustului, spune dr. Vythoulkas.

Precizare importantă din partea medicului! Apariția febrei este un motiv întemeiat pentru care gravida trebuie să se adreseze medicului, deoarece nu doar de coronavirus trebuie să se teamă, ci și de alte virusuri, precum citomegalovirusul, parvovirusul, herpesvirusul, virusul rubeolic sau virusul varicelo-zosterian.

În afară de asta, o febră mare în timpul primului trimestru de sarcină – indiferent de cauză – poate afecta grav fătul și poate duce la malformații congenitale.

Sunt femeile însărcinate mai predispuse la coronavirus?

Virusul încă mai are secrete pentru lumea științifică și medicală, așa că nimeni nu poate spune cu siguranță. Însă ceea ce deja se știe și nu reprezintă o noutate este faptul că femeile însărcinate sunt mai predispuse la tot felul de infecții respiratorii, cum este, de exemplu, gripa.

Sarcina aduce modificări ale sistemului lor imunitar. Având în vedere acest aspect, este într-adevăr posibil ca pentru femeile însărcinate care se îmbolnăvesc de COVID-19 să existe riscuri mai mari de a dezvolta complicații respiratorii care să necesite îngrijire în unitățile de terapie intensivă, decât pentru femeile care nu sunt însărcinate, spune dr. Andreas Vythoulkas.

Nu se știe încă nici cât de frecvent cauzează COVID-19 probleme în timpul sarcinii sau afectează sănătatea copilului după naștere. Unele cercetări sugerează că femeile însărcinate, cu COVID-19, sunt mai susceptibile de a naște prematur, iar bebelușii lor sunt mai predispuși să aibă nevoie de îngrijire specializată în secția de neonatologie.

Dacă pentru trimestrele I și II de sarcină nu există încă dovezi certe că aceasta poate fi influențată de infecția cu noul coronavirus, în trimestrul al III-lea se impune o atenție deosebită și o monitorizare foarte atentă, adaugă medicul.

Cum se tratează COVID în sarcină?

Administrarea de medicamente în timpul sarcinii – în special în primul trimestru, când fătul este în formare – este un subiect extrem de delicat. Medicii avertizează asupra acestui aspect și în afara actualului context pandemic. Dar se pune totuși întrebarea: și dacă situația o impune?

Administrarea de medicamente nu se va face în niciun caz cu de la sine putere. Nici măcar dacă este vorba de un antitermic în vederea reducerii febrei. Consumul crescut de lichide și odihna sunt primele măsuri la care se va recurge, luându-se apoi legătura cu medicul pentru prescrierea medicamentelor care să reducă febra, să diminueze tusea și să amelioreze durerea. În funcție de evoluția bolii și de rezultatul testării, acesta va lua măsurile care se impun și va face recomandări, completează specialistul.

Sarcina și COVID-19: întrebări și răspunsuri

CSID: Coronavirusul poate trece la copil în timpul sarcinii sau al nașterii?

Dr. Andreas Vythoulkas: În timpul sarcinii, teoretic este prea puțin probabil să se întâmple acest lucru, pentru că transmiterea se face de la persoană la persoană, prin picături (tuse, strănut). Dar nu există dovezi nici pro, nici contra. După naștere însă, transmiterea ar putea fi posibilă.

Un studiu efectuat pe un grup de 33 de femei bolnave de COVID-19 care au născut a relevat faptul că doar trei dintre bebeluși au avut rezultate pozitive imediat după venirea pe lume. Cercetătorii însă nu sunt siguri dacă bebelușii au contractat virusul în uter sau la scurt timp după naștere.

CSID: Dacă am COVID-19 în momentul nașterii va fi obligatorie operația cezariană?

Dr. Andreas Vythoulkas: A naște pe cale naturală (vaginal) sau prin operație cezariană depinde de mulți alți factori, nu doar de faptul că gravida este sau nu infectată cu noul coronavirus. O naștere vaginală este oricând preferată unei cezariene, dacă gravida este eligibilă pentru aceasta. O intervenție chirurgicală – cum este cezariana – efectuată pe un organism deja slăbit de virus ar putea provoca unele complicații suplimentare.

CSID: Coronavirusul poate trece prin laptele matern?

Dr. Andreas Vythoulkas: Din puținele studii efectuate pe femei pozitive la coronavirus care își alăptează copiii, răspunsul pare să fie NU. Însă experții avertizează că trebuie făcute mai multe cercetări înainte de a afirma cu certitudine că nu există niciun risc.

O proaspătă mămică infectată sau cu suspiciunea că ar putea fi este de preferat să limiteze expunerea bebelușului la virus prin: purtarea unei măști în timpul alăptării; spălarea temeinică a mâinilor înainte de a alăpta sau de a manipula pompa de muls; luarea în considerare a hrănirii copilului, cu biberon care conține lapte matern, de către un alt membru al familiei.

Dr. Andreas Vythoulkas este directorul executiv al Asociației Române de Reproducere Umană