Postul Crăciunului presupune renunțarea timp de 40 de zile la carne, ouă și produse lactate, ceea ce ne poate face să ne gândim cum ne putem asigura că organismul primește suficiente proteine. Deși alimentele de origine animală sunt cunoscute pentru conținutul lor proteic, există numeroase alternative vegetale care pot contribui la menținerea unei alimentații echilibrate.
Proteinele sunt esențiale pentru menținerea masei musculare, refacerea țesuturilor și funcționarea sistemului imunitar. Vestea bună este că un meniu de post bine planificat poate bifa cu brio necesarul zilnic de proteine, fără să fie nevoie de carne sau lactate.
Pentru un adult sănătos, recomandarea generală este de aproximativ 0,8 grame de proteine pentru fiecare kilogram de greutate corporală. Astfel, o persoană de 60kg are nevoie de aproximativ 48g de proteine zilnic, iar una de 75kg, de aproximativ 60g.
Necesarul poate crește în cazul persoanelor active, al vârstnicilor sau al femeilor însărcinate și care alăptează.
În timpul Postului Crăciunului, proteinele pot fi obținute din mai multe categorii de alimente:
Citește și: Ce să mănânci de post și să nu te îngrași. 10 alimente care țin de foame mult timp
Deși nu sunt la fel de bogate în proteine precum leguminoasele, anumite legume pot completa aportul zilnic. Printre acestea reamintim broccoli, sparanghelul, varza de Bruxelles, anghinarea și porumbul. Acestea sunt alimente care aduc cantități în plus de proteine, alături de fibre, vitamine și minerale. De exemplu, o cană de broccoli gătit are aproximativ 4g de proteine.
Unul dintre cele mai importante principii este diversificarea surselor vegetale. Leguminoasele, cerealele integrale, nucile și semințele au profiluri diferite de aminoacizi, iar consumul lor variat pe parcursul zilei contribuie la acoperirea necesarului nutrițional. Câteva combinații utile sunt:
Totuși, o alimentație exclusiv vegetală necesită atenție și la vitamina B12, fier, calciu, iod, zinc și acizii grași omega-3. În special vitamina B12 trebuie asigurată din alimente fortificate sau suplimente adecvate.
Următorul meniu este orientativ și include câte o sursă relevantă de proteine vegetale la fiecare masă principală.
|
Ziua |
Mic dejun |
Prânz |
Cină |
|
Luni |
Terci de ovăz cu lapte de soia, chia și migdale |
Tocăniță de linte cu orez integral |
Tofu la cuptor cu broccoli și quinoa |
|
Marți |
Pâine integrală cu hummus și legume |
Ciorbă de fasole și pâine integrală |
Salată de năut cu quinoa și semințe de dovleac |
|
Miercuri |
Budincă de chia cu lapte de soia și nuci |
Mazăre cu mărar și tofu rumenit |
Seitan cu legume la cuptor |
|
Joi |
Ovăz lăsat peste noapte cu lapte de soia și unt de arahide |
Curry de năut cu orez integral |
Salată caldă de linte cu broccoli |
|
Vineri |
Tofu scramble cu spanac și pâine integrală |
Fasole scăzută cu mămăligă |
Tempeh cu quinoa și legume |
|
Sâmbătă |
Terci de ovăz cu chia și fistic |
Supă-cremă de linte roșie cu pâine integrală |
Edamame cu orez și legume |
|
Duminică |
Toast integral cu hummus și semințe de cânepă |
Tocăniță de ciuperci cu mazăre și quinoa |
Salată de fasole roșie cu porumb și tofu |
Cantitățile trebuie adaptate în funcție de greutate, vârstă, activitate fizică și necesarul energetic individual. Meniul nu garantează un anumit aport proteic fără stabilirea porțiilor.
Foto: shutterstock
Surse: