Uleiul de palmier: bun sau rău pentru sănătatea ta?

Uleiul de palmier este un ingredient care poate fi găsit în aproape jumătate din produsele ambalate din supermarketuri, de la produse alimentare la produse cosmetice. Utilizarea sa intensă a dus la probleme grave de mediu care au pus producătorii de ulei de palmier în lumina publică.

Dar știm totul despre controversatul ulei de palmier? Boicotarea acestuia este singura soluție la problemele de mediu? Care sunt cele mai frecvente concepții greșite despre acest ulei? Este periculos pentru sănătate?

Aflăm răspunsuri la toate aceste întrebări în articolul de mai jos.

Recomandări

5 alimente pe care să le consumi pentru o viață mai lungă și mai sănătoasă, conform…

5 mituri despre dieta fără gluten și adevărul din spatele lor

Ce este uleiul de palmier și pentru ce se folosește?

Este un ulei vegetal comestibil care provine din fructele palmierilor. Uleiul de palmier brut (obținut din stoarcerea fructelor cărnoase) este utilizat în principal în industria alimentară. Uleiul de sâmburi de palmier, cu un conținut de grăsimi saturate de aproximativ 80%, este utilizat în principal la fabricarea săpunurilor, cosmeticelor și detergenților.

Uleiul de palmier este atât de utilizat la scară largă, deoarece este un ulei extrem de versatil: este semi-solid la temperatura camerei, astfel încât poate păstra consistența produselor tartinabile, este rezistent la oxidare, este stabil la temperaturi ridicate, este inodor și incolor.

Deoarece asigură consistența multor alimente, cum ar fi cea a margarinelor, nu este necesar să se utilizeze uleiuri vegetale parțial hidrogenate care conțin grăsimi trans nesănătoase.

Care este problema cu uleiul de palmier?

Uleiul de palmier a fost și continuă să fie un factor important de defrișare a unora dintre cele mai biodiverse păduri din lume, distrugând habitatul speciilor deja pe cale de dispariție. Această pierdere a pădurilor, combinată cu transformarea solurilor de turbă bogate în carbon, aruncă milioane de tone de gaze cu efect de seră în atmosferă și contribuie la schimbările climatice.

De asemenea, se vorbește și de exploatarea muncitorilor și a copiilor. Acestea sunt probleme serioase asupra cărora întregul sector al uleiului de palmier trebuie să ia atitudine.

Uleiul de palmier și conținutul de grăsimi saturate

Uleiul de palmier și-a căpătat proasta reputație de a fi bogat în grăsimi saturate, asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare.

Grăsimile saturate cresc nivelul colesterolului „rău” și al trigliceridelor, ambele fiind factori de risc în bolile de inimă. Uleiul de palmier conține aproximativ 50% grăsimi saturate. În comparație, uleiul de cocos conține până la 85% grăsimi saturate (87 de grame de grăsimi saturate la o cantitate de 100 de mililitri).

La polul opus, cele mai indicate uleiuri pentru gătit sunt:

• uleiul de rapiță – 8 grame de grăsimi saturate la o cantitate de 100 de mililitri
• uleiul de porumb – 13 grame de grăsimi saturate la o cantitate de 100 de mililitri
• uleiul de floarea-soarelui – 13 grame de grăsimi saturate la o cantitate de 100 de mililitri
• uleiul de măsline – 14 grame de grăsimi saturate la o cantitate de 100 de mililitri

În general, cu cât procentul de grăsimi saturate este mai crescut, cu atât grăsimea respectivă este mai solidă la temperatura camerei.

Titulatura de cele mai nesănătoase grăsimi aparține grăsimilor trans, care nu numai că ridică valorile colesterolului „rău” și ale trigliceridelor, dar le și scad pe cele ale colesterolului „bun” HDL. Aceste grăsimi trans iau naștere prin procesul de hidrogenare. Astfel, uleiurile parțial hidrogenate, folosite la prăjirea alimentelor, sunt principala sursă de grăsimi trans.

Dar, spre deosebire de unt sau alte uleiuri bogate în grăsimi saturate, uleiul de palmier este o variantă mai bună. Totuși, nu mai bună decât uleiurile vegetale lichide la temperatura camerei, cum sunt uleiul de măsline și cel de rapiță.

De ce nu îl înlocuim cu un ulei vegetal alternativ?

Nu poate fi înlocuit pur și simplu, deoarece este o cultură incredibil de eficientă. La nivel global, uleiul de palmier furnizează 35% din cererea mondială de ulei vegetal pe doar 10% din teren. Pentru a obține aceeași cantitate de uleiuri alternative, cum ar fi cel de soia, ar fi nevoie de 4-10 ori mai mult teren, ceea ce doar ar muta problema în alte părți ale lumii și ar amenința alte habitate și specii.

Mai mult, uleiul de palmier este o cultură importantă pentru PIB-ul economiilor emergente și există milioane de fermieri mici care depind de producerea de ulei de palmier pentru existența lor. Boicotarea uleiului de palmier nu este întotdeauna răspunsul, dar este nevoie de mai multe acțiuni pentru a aborda problemele și a le depăși mai repede.

Avem o soluție?

Având în vedere toate acestea, soluția nu este un boicot complet, ci alegerea produselor de la un producător care este certificat Sustainable Palm Oil Roundtable (RSPO) pentru a fi responsabil și sustenabil, adică obține ulei de palmier dintr-o sursă fără defrișări. În 2018, 83% din uleiul de palmier importat în Europa a provenit din surse certificate.

Pe lângă angajamentul de a cumpăra și utiliza ulei de palmier certificat RSPO, companiile sunt încurajate să fie transparente în ceea ce privește utilizarea și aprovizionarea cu ulei de palmier și să investească în programe pentru fermieri mici și în inițiative de peisaj durabil. Numai cu toate aceste ingrediente putem începe să accelerăm trecerea la o industrie de ulei de palmier sustenabilă.

Surse: health.harvard.edu, wwf.org.uk