Laptele de capră, o minune pentru sănătate. Descoperă-i beneficiile!

Laptele de capră, spre deosebire de cel de vacă, oferă o sumedenie de beneficii pentru sănătate: creşte imunitatea, previne infecţiile, înlătură oboseala, menţine în limite normale nivelul tensiunii arteriale.
  • Publicat:
  • Actualizat:
Laptele de capră, o minune pentru sănătate. Descoperă-i beneficiile!
Foto: Shutterstock

Articolul care urmează s-a născut din sfaturile unui nutriţionist de mare încredere şi ale unor oameni care au clădit o afacere cu lactate ca să-şi poată hrăni cei doi copii cu produse ce chiar conţin ce scrie pe etichetă. Savuraţi-l!

Dacă vă număraţi printre cei care nu consumă produse din lapte de capră pentru că nu vă place gustul, vă sfătuim sincer să luaţi în calcul o nouă încercare. Dacă îl iubiţi, dar nu ştiţi prea multe despre el, atunci deschideţi o sana sau un kefir de capră şi sorbiţi-l, odată cu textul. Laptele de capră a fost nedreptăţit în lupta cu laptele de vacă – cel din urmă a câştigat enorm de mult teren, spre deosebire de primul, care a rămas o opţiune secundară, dacă nu chiar terţiară.

Laptele de capră: beneficii pentru sănătate

„Laptele de capră, spre deosebire de cel de vacă, oferă o sumedenie de efecte benefice pentru sănătatea organismului: creşte imunitatea, previne infecţiile, înlătură oboseala, menţine în limite normale nivelul tensiunii arteriale.

Caprele mănâncă sănătos, aşadar şi laptele pe care îl vor da va fi sănătos. Pentru a se hrăni, caprele aleg lăstari fragezi şi muguri de pe ramurile cele mai înalte ale copacilor, de la altitudini ceva mai mari. Pe timpul iernii, furajele folosite pentru hrana lor sunt fân natural şi cereale.

La polul opus, vacilor crescute în ferme li se dau hormoni de creştere, antibiotice, furaje modificate genetic, astfel încât şi laptele de vacă va avea efecte nedorite, precum flatulenţă, indigestie, balonare.

Laptele de capră are un conţinut de lactoză mai mic cu 0,5% faţă de cel de vacă, astfel încât poate fi digerat mult mai uşor, fiind o opţiune foarte bună pentru persoanele care au intoleranţă la lactoză”, explică Marlena Pascu, nutriţionist la clinica Nutrilife.

capre
Foto: Shutterstock

Românii încă se familiarizează cu lactatele de capră

„Noi am pornit în această afacere determinaţi în bună măsură de băieţelul care este alergic la proteina din lapte de vacă. Am vrut să-i oferim lui şi sutelor de mii de bebeluşi din România o sursă sigură de lapte, la raft. Este ştiut faptul că laptele de capră este cel mai apropiat, din punctul de vedere al compoziției, de cel al mamei, aşa că este – sau ar trebui să fie – opţiunea numărul 1 pentru copiii mici”, povestesc Alina şi Daniel Donici, proprietarii unei companii de lactate, care produce, printre altele, şi o gamă premium de lactate de capră.

„Laptele de capră şi derivatele din laptele de capră pot fi consumate la orice vârstă, inclusiv de către bebeluşi chiar sub un an, dacă se alege o variantă fortifiată cu nutrienţi de care are nevoie copilul la aceasta vârstă”, confirmă nutriţionistul.

„Afacerea cu produse la lapte de capră nu este deloc uşoară, românii încă se familiarizează cu aceste produse. În plus, nici piaţa nu îi ajută foarte tare pe cei care le testează: de pildă, găsim cât e anul de lung brânză – chipurile – din lapte de capră în pieţe (doar o anumită rasă de capre, aduse din străinătate, poate da lapte şi pe timpul iernii). Automat, clientul începe să se îndoiască de provenienţă şi calitate.

Apoi, majoritatea produselor sunt hiperprocesate. Greu de spus câte dintre beneficiile enumerate de doamna doctor nutriţionist se mai păstrează. Noi, de exemplu, am ales să nu omogenizăm deloc laptele – un procedeu chimic care nu face altceva decât să îi crească perioada de valabilitate şi să îl golească de nutrienţi – şi să nu vindem produse degresate –, alt procedeu complet nefiresc şi absolut deloc benefic”, mărturisesc soţii Donici.

fetita care bea lapte de capra
Foto: Shutterstock

Când consumăm lapte de capră şi în ce combinaţii

„Lipidele din laptele de capră contribuie la o digestie mai bună datorită faptului că se prezintă sub forma unor globule de dimensiuni mai mici, ducând la un metabolism lipidic mai eficient. Datorită structurii proteinelor din laptele de capră, atât el, cât şi derivatele din el – brânză, iaurt, kefir – sunt mult mai uşor de digerat şi de tolerat de către cei cu alergii la produsele din laptele de vacă”, spune medicul Marlena Pascu.

Laptele de capră are un conţinut ridicat de calciu, fosfor, potasiu, magneziu, vitamine A, B1, B2 şi C. El se poate consuma împreună cu cereale integrale la micul dejun sau cu biscuiţi digestivi şi fructe”, adaugă ea.

Este bine să ştiţi şi că laptele de capră le poate fi cel mai bun prieten celor aflaţi la cură de slăbire.

branza de capra
Foto: Shutterstock

„Poate fi folosit şi în curele de slăbire datorită senzaţiei de saţietate precoce pe care o dă. Brânza de capră are mai puţine calorii decât cea de vacă şi oaie datorită conţinutului mai mic de grăsimi. Conţinutul crescut de proteine al brânzei de capră duce la o accelerare a metabolismului.

Este şi o sursă importantă de calciu, ducând la întărirea oaselor şi a danturii. În laptele de capră se găsesc cantităţi mai mari de acid caproic, caprilic, lauric, capric, fiind folosit din acest motiv în sindroamele de malabsorbţie, malnutriţie, dislipidemii. De asemenea, conţine cantităţi mai mari de acizi graşi mono şi polinesaturaţi, ducând la o scădere a riscului vascular”, încheie nutriţionistul Marlena Pascu.

Pur şi simplu, nu văd o formulă mai bună de încheiere pentru acest articol decât un sincer „Poftă bună!” Sper să nu îi daţi o singură şansă laptelui de capră, ci, cel puţin, zece!

Urmărește CSID.ro pe Google News
Andra Nastase - Redactor
Nascuta intr-o familie cu bunici iscusite la gatit, din ale caror maini ieseau prajituri demne de Cartea Recordurilor categoria Gusturi Divine, inzestrata cu un metabolism extrem de capricios, a se citi lenes, si indragostita de tot ce inseamna delicatesa pe lumea asta, Pofticioasa scrie despre telina ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre stenoza aortică: „Pacientul poate ajunge chiar și la vârsta de 30 de ani să necesite înlocuire de valvă aortică cu o proteză”