Sigur nu ştiai aceste lucruri despre cireşe, fructele-vedetă ale lunii mai!

Descoperă câteva curiozităţi despre cireşe. Ştiai, de exemplu, că o singură cireaşă a costat 500 de lire la un moment dat?
23.05.2020 | Autor: Paula Rotaru
Sigur nu ştiai aceste lucruri despre cireşe, fructele-vedetă ale lunii mai!

Cireşele dulci şi cărnoase de mai sunt pline de vitamine, minerale şi antioxidanţi cu rol benefic pentru sănătate, dar şi pentru frumuseţe.

În plus, cireşele sunt indicate şi persoanelor care se confruntă cu insomnie.

Astăzi vă prezentăm însă câteva curiozităţi mai puţin cunoscute despre delicioasele cireşe.

Curiozităţi despre cireşe

Cuvântul „cireaşă” provine de la denumirea oraşului grecesc Cerasus, care este astăzi numit Giresun şi se află în Turcia.

Există peste 1.000 de varietăţi de cireşe care cresc în mediile sălbatice şi diverse climate, însă doar 20 de tipuri sunt comercializate la scară largă.

În Japonia, floarea de cireş este simbol naţional (neoficial, ce-i drept). Cireşele sunt considerate semne ale frumuseţii, generozităţii, modestiei, simplităţii şi inocenţei. 

Durata medie de viaţă a unui cireş este de aproximativ 20 de ani, dar există şi arbori care au 200 sau chiar 300 de ani. În Japonia există 3 cireşi care au depăşit chiar 1000 de ani.

Cel mai bătrân cireş are între 1800 şi 2000 de ani şi se află în Grădina Botanică Jindai din Tokyo, Japonia.

Cea mai „grasă” cireaşă cântăreşte (mai bine spus, cântărea, pentru că sigur a fost mâncată între timp) 23,93 de grame şi are un diametru de 30 de milimetri. Aceasta a fost înregistrată în Cartea Recordurilor în 2019. 

Cele mai scumpe cireşe au fost vândute la un târg de caritate din Australia – cutia cu cireşe a fost adjudecată contra sumei de 20.000 de lire. Preţul a fost de aproximativ 500 de lire pentru o cireaşă.

Ciresele Maraschino sunt folosite ca garnituri sau decoruri în diferite preparate de patiserie, cofetărie, gelaterie, dar şi ca ingrediente în reţetele unor cocktailuri clasice, precum Manhattan, Pearl Harbor sau Boulevardier.

Etimologic, „marasca” provine din latinescul amarus, care înseamnă „amar”. Iniţial, aceste cireşe, numite marasche, erau conservate în lichior maraschino, un produs distilat tradiţional italian obţinut din cireşe sălbatice.

Cireşele făceau parte din raţiile soldaţilor şi, pe măsură ce călătoreau, sâmburii pe care îi aruncau au devenit copacii care au proliferat în tot Imperiul Roman. Există chiar şi o zicală: „Pentru a găsi vechile drumuri romane, tot ce trebuie să faci este să urmezi cireşele sălbatice.”

În America se desfăşoară în fiecare an un concurs de… scuipat sâmburi de cireşe. Cel care scuipă cel mai departe sâmburii este învingător. Cea mai mare distanţă parcursă de un sâmbure a fost înregistrată de Brian „Young Gun” Krause din Michigan, care a scuipat sâmburele la 28,51 de metri.

Consumate în cantităţi mari, cireşele sunt otrăvitoare! La un kilogram de cireşe consumate introduci în corp aproximativ 1,5 miligrame de acid cianhidric. Dar nu trebuie să-ţi faci griji, pentru că doza letală presupune un consum imens, de aproape o tonă.

Cel mai nou articol Video: