Insuficienţa hepatică: simptome, tratament

Insuficienţa hepatică: simptome, tratament

Insuficienţa hepatică este cea mai gravă consecinţă a infecţiilor virale, alimentaţiei nesănătoase şi consumul excesiv de alcool şi constituie o urgenţă medicală! Ficatul este al doilea cel mai mare organ din corpul uman şi îndeplineşte numeroase funcţii esenţiale pentru buna funcţionare a organismului. Acesta metabolizează tot ceea ce mănânci şi bei, transformă substanţele nutritive în energie şi ajută la eliminarea toxinelor din sânge mai bine decât orice cură de detoxificare.

Tratamentul pentru insuficienţa hepatică trebuie instituit cât mai rapid, deoarece simptomele, mai ales în forma acută, se agravează în scurt timp, uneori chiar şi în 48 de ore, şi includ chiar decesul.

Tipuri de insuficienţă hepatică

Insuficienţa hepatică poate fi cronică sau acută.

Forma acută este cea mai periculoasă, deoarece debutează brusc şi cauzează simptome severe. Funcţiile ficatului se deteriorează în câteva săptămâni sau chiar zile şi cauzele includ abuzul de droguri sau de alcool, administrarea excesivă de analgezice sau ingestia de ciuperci otrăvitoare.

Insuficienţa hepatică cronică se dezvoltă mai lent, pe parcursul câtorva luni sau ani, iar simptomele apar destul de târziu. De cele mai multe ori, această formă de insuficienţă hepatică este consecinţa cirozei şi a steatozei hepatice, afecţiuni cauzate în principal de consumul excesiv de alcool şi obezitate. Inflamaţia ficatului duce în timp la cicatrizarea ţesutului şi, astfel, funcţiile organului sunt mult diminuate.

Insuficienţa hepatică: simptome

Iniţial simptomele insuficienţei hepatice sunt vagi şi pot fi atribuite altor afecţiuni, motiv pentru care diagnosticul este greu de stabilit cu certitudine. Aceste simptome includ:

Pe măsură ce afecţiunea progresează, pot apărea simptome mai grave, precum:

Unele persoane nu prezintă simptome grave decât în momentul în care insuficienţa hepatică ajunge în stadiul acut. De aceea este important să se acorde atenţie tuturor manifestărilor, chiar dacă nu par grave!

Cauze

Cauzele insuficienţei hepatice diferă în funcţie de forma acesteia.

În cazul insuficienţei hepatice cronice, cauzele includ:

În cazul insuficienţei hepatice acute, cauzele sunt diferite şi includ:

Există însă şi situaţii când cauza insuficienţei hepatice rămâne necunoscută.

Diagnostic

Diagnosticul insuficienţei hepatice se bazează pe examenul clinic, istoricul medical şi analizele de sânge sau de urină. Mai întâi de toate, medicul va evalua simptomele, va întreba pacientul dacă a consumat alcool sau ciuperci, sau dacă a luat anumite medicamente ori suplimente.

Pentru depistarea toxinelor din sânge sau urină, se va recomanda efectuarea unor teste specifice, iar dacă se constată dificultate la respiraţie sau ascită, se indică radiografia toracică.

Pentru evaluarea funcţiei ficatului se va preleva o mostră de ţesut (biopsie), care va fi examinată la microscop.  Ficatul este un organ care se poate regenera, dar numai dacă afecţiunea este descoperită la timp şi tratată corespunzător.

Insuficienţa hepatică: tratament

Tratamentul pentru insuficienţa hepatică depinde de cauza descoperită şi de simptomele resimţite. De asemenea, tratamentul diferă în funcţie de forma de insuficienţă hepatică, cronică sau acută.

În principal, tratamentul presupune regim alimentar – mai puţine proteine, evitarea alcoolului şi a sării – şi administrarea de medicamente hepatoprotectoare, care regnerează ţesutul ficatului.

Dacă ficatul este grav afectat, se poate recurge la eliminarea chirurgicală a zonei cu probleme sau chiar la transplantul de ficat, mai ales în cazul insuficienţei hepatice acute.

Insuficienţa hepatică: prevenţie

Cea mai simplă metodă de prevenire a insuficienţei hepatice este evitarea apariţiei cirozei. Iată câteva sfaturi pentru a preveni această boală a ficatului:

  • Efectuarea vaccinului antihepatitic A şi B
  • Alimentaţia echilibrată, fără grăsimi şi proteine în exces
  • Evitarea sau consumul moderat de alcool
  • Evitarea consumului de ciuperci potential otrăvitoare
  • Evitarea abuzului de analgezice
  • Igiena corectă a mâinilor
  • Evitarea saloanelor de cosmetică sau de tatuaj care nu prezintă încredere şi nu respectă normele de igienă
  • Evitarea folosirii în comun a periuţei de dinţi, a unghierelor sau a lamei de ras
  • Contactul sexual protejat cu prezervativ
  • Folosirea de măşti speciale de protecţie (dacă lucraţi într-un mediu toxic)
  • Nu împărţiţi acele, seringile dacă sunteţi consummator de substanţe ilegale
  • Purtaţi mănuşi de protecţie dacă lucraţi în domeniul medical şi luaţi contact cu sângele pacienţilor

Sursewebmd.com, merckmanuals.com, healthline.com

Autor: Paula Rotaru

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Intervențiile ginecologice laparoscopice: „Sunt multe paciente care cer la câteva ore după să plece acasă, pentru că nici nu se simt operate”