Vaccin antihepatic A – despre Hepatita A, diagnostic, contraindicaţii şi precauţii la vaccinare

In general, primele descrieri ale hepatitei (icter epidemic) sunt atribuite lui Hipocrat. Epidemiile de icter, probabil hepatita A, au fost raportate in secolele 17 si 18, mai ales in asociere cu campaniile militare. Hepatita A (denumita anterior hepatita infectioasa) a fost mai intai diferentiata epidemiologic de hepatita B, care are o perioada de incubatie lunga, in anii '40. Dezvoltarea testelor serologice a permis diagnosticul definitiv al hepatitei B. In anii '70, identificarea virusului si dezvoltarea testelor serologice a contribuit la diferentierea hepatitei A de alte tipuri de hepatite non-B.

In general, primele descrieri ale hepatitei (icter epidemic) sunt atribuite lui Hipocrat. Epidemiile de icter, probabil hepatita A, au fost raportate in secolele 17 si 18, mai ales in asociere cu campaniile militare. Hepatita A (denumita anterior hepatita infectioasa) a fost mai intai diferentiata epidemiologic de hepatita B, care are o perioada de incubatie lunga, in anii ’40.
Dezvoltarea testelor serologice a permis diagnosticul definitiv al hepatitei B. In anii ’70, identificarea virusului si dezvoltarea testelor serologice a contribuit la diferentierea hepatitei A de alte tipuri de hepatite non-B.

Pana in 2004, hepatita A a fost tipul de hepatita cel mai des raportata in Statele Unite. Inainte de aparitia vaccinurilor, metodele primare de prevenire a hepatitei A erau masurile de igiena si protectia pasiva cu imunoglobulina (IG). Vaccinurile anti hepatita A au fost autorizate in 1995 si 1996. Aceste vaccinuri ofera protectie pe termen lung impotriva infectiei cu virusul hepatitei A (HAV).

Similaritatile dintre epidemiologia hepatitei A si poliomielita sugereaza ca vaccinarea pe scara larga a populatiilor corespunzatoare predispuse poate scadea substantial incidenta bolii, poate elimina transmiterea virusului si, in cele din urma, poate elimina infectia HAV.

Pagina 1 din 8