Dischinezia biliară: simptome, cauze, analize, tratament, prevenţie

Dischinezia biliară: simptome, cauze, analize, tratament, prevenţie
Dischinezie biliară

Dischinezia biliară sau „bila leneşă” este o afecţiune a vezicii biliare, caracterizată prin mişcările anormale ale acesteia şi incapacitatea de eliminare a bilei. Vezica biliară este localizată sub ficat, în cadranul drept superior al abdomenului. Ficatul produce bilă, pe care vezica biliară o stochează şi o elimină prin intestinul subţire, pentru a ajuta procesul de digestie.

Dischinezia biliară este frecvent întâlnită la adolescenţi şi adulţi, în special la femei, ca urmare a alimentaţiei de tip fast-food, care predispune la obezitate şi, implicit, la apariţia inflamaţiei vezicii biliare, dar şi din cauza schimbărilor hormonale.

Atunci când mecanismul de eliminare a bilei este afectat, pot apărea dureri puternice în partea dreaptă a abdomenului, greaţă şi vărsături. De asemenea, bila care nu poate fi evacuată din vezica biliară poate creşte riscul formării de calculi biliari.

Dischinezia biliară: simptome

Cel mai des întâlnit simptom în cazul dischineziei biliare este durerea abdominală (colica biliară), care poate radia în spate sau pe părţile laterale ale trunchiului. Aceasta se agravează după o masă copioasă sau după consumul alimentelor grase ori picante şi poate dura între 1 şi 4 ore. Alte simptome specifice dischineziei biliare, dar şi litiazei biliare (calculi biliari), sunt:

Cauze dischinezei biliare

Deşi cauzele principale ale dischineziei biliare sunt obezitatea, consumul anumitor alimente şi chiar stresul, care poate provoca inflamaţii în organism, aceasta este adesea mai degrabă un simptom al altor afecţiuni, nu o boală în sine. Dischinezia biliară poate fi şi o consecinţă a următoarelor afecţiuni:

Diagnosticul dischineziei biliare

Diagnosticul de dischinezie biliară se stabileşte pe baza examenului clinic, dar şi a anumitor teste de sânge sau analize imagistice care pot scoate la iveală probleme la nivelul vezicii biliare. Medicul va întreba pacientul ce simptome are, în ce context apar şi dacă persistă, apoi, dacă suspectează o afecţiune a ficatului sau a vezicii biliare, poate solicita efectuarea unei radiografii de tip HIDA (colescintigrafie) cu substanţă de contrast. Această analiză oferă imagini precise ale organelor vizate, care pot indica diferite anomalii.

De asemenea, pot fi solicitate teste de sânge pentru măsurarea nivelului enzimelor hepatice sau al bilirubunei. Ecografia şi CT-ul sunt recomandate doar în cazul în care simptomele pot sugera prezenţa calculilor biliari.

O altă analiză indicată pentru verificarea funcţionării căilor biliare, a ductului pancreatic şi a vezicii biliare este colangio pancreatografia retrogradă endoscopică (ECRP).

Dischinezia biliară: tratament

Simptomele dischineziei biliare pot trece adesea de la sine, fără tratament medical, mai ales dacă se fac schimbări în regimul alimentar şi greutatea atinge limitele normale. În cazul în care manifestări precum durerile abdominale sau febra persistă, pot fi de folos analgezicele şi antiinflamatoarele nonsteroidiene, dar numai la recomandarea medicului. Depăşirea dozelor indicate poate duce la problem cu ficatul sau cu rinichii, dar şi la hemoragie digestivă.

Colecistectomia laparoscopică, adică eliminarea integrală a veziculei biliare (colecistul), este tratamentul standard pentru dischinezie biliară. Deşi majoritatea pacienţilor observă o ameliorare semnificativă a simptomelor după intervenţie, 15-20% vor continua să resimtă manifestări neplăcute. Dacă dischinezia biliară este cauzată de tulburările de motilitate de la nvielul sfincterului Oddi, medicul va recomanda sfincterectomia endoscopică, o intervenţie care duce la dispariţia simptomelor la peste 80% din pacienţi.

Prevenţie

Pentru a reduce cât mai mult riscul de dischinezie biliară, dar şi pentru ameliorarea simptomelor, este indicată scăderea în greutate. Se recomandă o alimentaţie cât mai sănătoasă, bazată pe fructe şi legume proaspete, carne şi lapte cu conţinut redus de grăsime, peşte şi grăsimi sănătoase, precum  ulei de măsline, avocado, nuci, seminţe de in.

Surseeapsa.org, emedicine.medscape.com, thesurgerygroup.com, drugs.com

Autor: Paula Rotaru

Articol actualizat în 2022

CSID.ro nu furnizeaza sfaturi medicale similare celor pe care le puteti primi de la medicii care efectueaza consultatia si care vin in contact cu realitatea cazurilor dvs. CSID.ro nu isi propune sa inlocuiasca consultul medical de specialitate, informatia prezentata pe acest site are un caracter informativ. Utilizatorii nu trebuie sa isi fundamenteze actiunile viitoare pe sfaturile furnizate de CSID.ro, pentru ca intotdeauna diagnosticul medical necesita consultarea in persoana a unui medic specialist. GÂNDUL MEDIA NETWORK SRL nu este responsabila pentru aplicarea defectuoasa sau nereusita vreunui tratament. Informatiile de pe site si materialele aferente sunt oferite spre folosire "asa cum sunt" fara garantii de nici un fel.

Vezi Boli/Afectiuni în ordine alfabetică
Cel mai nou articol Video:
Sandwich proteic și chifteluțe vegetale cu piure de cartofi și sos de ceapă