Tusea cu flegmă dimineața – ce boli poate ascunde, când să mergi la doctor?

04.01.2022

Dacă tușești frecvent dimineața sau seara cu flegmă (expectorație), ar fi cazul să acorzi mai multă atenție stilului de viață, alimentației, dar și vizitelor regulate la medic.

Când tusea cu flegmă se manifestă pe termen lung, e posibil ca o anumită afecțiune cronică să fie problema. Acest simptom este specific virozelor, însă poate fi și o consecință a bronșitei, a bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC) sau, în cazurile grave, a cancerului de plămâni.

Află mai jos ce alte simptome pot însoți tusea cu flegmă, bolile care pot determina aceste manifestări, cum pot fi ameliorate, dar și când este cazul să mergi la medic.

Ce este flegma (expectorația)

Flegma este o secreție groasă care se acumulează la nivelul gâtului și care are aspect vâscos, lipicios, având uneori textura unui gel. În mod normal, flegma are rolul de a proteja sistemul respirator prin „captarea” virusurilor, prafului și diverselor particule cu potențial alergen.

Din acest motiv, atunci când ești răcit sau ai o alergie simți nevoia să tușești ca să elimini această secreție groasă din gât. Dimineața și seara, ca urmare a poziției culcat, este posibil ca această tuse cu flegmă să fie mai pronunțată, fiind adesea însoțită de dureri în gât, răgușeală și secreții nazale abundente.

Boli care pot cauza tuse cu flegmă

Există însă și situații când expectorația poate fi declanșată de alte probleme, în afară de banalele viroze. Infecțiile repetate, boala de reflux gastroesofagian sau bronșita cronică sunt doar câteva dintre posibilele cauze ale tusei cu flegmă.

De asemenea, anumite obiceiuri în stilul de viață pot determina apariția sau agravarea acestor episoade de tuse productivă, cum ar fi aerul uscat din cameră, consumul prea mic de apă sau fumatul.

Iată câteva dintre cauzele tusei cu expectorație:

Viroza – tusea persistentă cu flegmă este unul dintre cele mai comune simptome, dar pot apărea și alte manifestări, precum: dureri în gât, dureri musculare, oboseală, dureri de cap, strănut, nas înfundat dimineața.

Infecții respiratorii, inclusiv COVID-19 – în afară de tuse cu expectorație, mai pot apărea simptome precum: febră, stare generală de rău, respirație șuierătoare (wheezing), dureri în piept, congestie nazală, tulburări gastrointestinale.

Rinita alergică – este o reacție exagerată a corpului la factori alergeni, precum polen, praf, acarieni, blană de animale etc. Se manifestă prin: tuse uscată care devine productivă ca urmare a acumulării secrețiilor nazale, dureri de cap, lăcrimarea ochilor, strănut, respirație scurtă (dispnee).

Bronșita – este o inflamație a pasajelor bronșice din plămâni și poate fi cronică sau acută. Bronșita acută este cauzată de obicei de viroza obișnuită sau alte infecții respiratorii. În schimb, bronșita cronică este cauzată frecvent de fumat și se manifestă pe termen lung. Persoanele cu bronșită se confruntă frecvent dimineața cu tuse productivă, cu flegmă groasă. Alte simptome ale bronșitei pot fi disconfortul toracic, febra ușoară, frisoanele și secrețiile nazale.

Astmul – este o condiție cronică ce poate îngreuna respirația. Printre simptomele astmului se numără tusea uscată sau productivă care se agravează dimineața la trezire, respirația șuierătoare, dificultățile la respirație, senzația de presiune la nivelul pieptului și oboseala.

Boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) – reprezintă un grup de afecțiuni pulmonare progresive, care includ emfizemul pulmonar și bronșita cronică. Cea mai frecventă cauză de BPOC este fumatul.

Printre simptomele BPOC, care sunt resimțite cu precădere dimineața, amintim: tuse cu flegmă, respirație îngreunată, dureri în piept, oboseală, infecții frecvente. În cazurile severe de BPOC pot apărea manifestări precum cianozarea buzelor și a degetelor din cauza saturației scăzute de oxigen în sânge, confuzia, senzația de lipsă de aer și pulsul accelerat.

Boala de reflux gastroesofagian (BRG) – aproape 25% dintre cazurile de tuse productivă sunt asociate cu această afecțiune gastroenterologică. Alte simptome ale BRG sunt senzația de arsură în coșul pieptului, durerea în piept, dificultăți la înghițire, senzația de nod în gât sau de sufocare.

Cancer de plămâni – tusea fumătorului are anumite caracteristici distincte, care o deosebesc de tusea din răceală, gripă sau chiar cea provocată de infecția cu coronavirus.

Aceasta prezintă următoarele trăsături:

  • Este persistentă, durează mai mult de 2-3 săptămâni
  • Se agravează dimineața și se atenuează pe parcursul zilei
  • În primă fază este uscată, dar apoi devine productivă – se elimină flegmă/spută

În timp, tusea fumătorului poate duce la apariția unor complicații, cum ar fi constricția toracică, adică durerea puternică în piept, sau chiar fracturarea coastelor. În plus, în cazul femeilor, tusea persistentă poate cauza incontinență urinară ca urmare a presiunii constante pe vezică.

De asemenea, printre complicațiile frecvente ale tusei fumătorului, în funcție de cât de persistentă este, de numărul de țigări fumate zilnic, dar și de starea generală de sănătate, se numără:

  • Iritația și senzația de mâncărime la nivelul căilor respiratorii
  • Infecții recurente
  • Răgușeală
  • Îngroșarea vocii
  • Leziuni la nivelul gâtului

Fumatul pe termen lung este asociat cu un risc crescut de pneumonie, bronșită, emfizem pulmonar și, nu în ultimul rând, cancer de plămâni.

Semnele care trebuie să te trimită la medic

Dacă tusea productivă nu trece în 2-3 săptămâni, ba mai mult se agravează și încep să apară simptome precum cele menționate mai jos, fă-ți o programare cât mai curând la medic pentru a afla care este cauza:

  • Flegmă galben-verzuie
  • Respirație șuierătoare
  • Respirație îngreunată
  • Febră
  • Senzație de leșin
  • Scădere neintenționată în greutate
  • Umflarea gleznelor

În cazul apariției acestor simptome, sună urgent la 112:

  • Vărsături puternice
  • Senzație de sufocare
  • Probleme la înghițire
  • Tuse cu sânge
  • Dureri puternice în piept

Cum poate fi ameliorată tusea productivă

Pentru a preveni acumularea de flegmă în gât sau pentru a ameliora stările neplăcute, pot fi luate o serie de măsuri.

Printre acestea se numără folosirea unui umidificator în camera de locuit, consumul frecvent de lichide calde (supe, ceaiuri cu miere, lămâie, ghimbir, echinacea, lemn dulce) și apă, usturoi, ardei iute, care ajută la decongestionarea sinusurilor și permite astfel circulația mucusului.

Suplimentele cu zinc, vitamina C, salvie și lichen islandez pot fi, de asemenea, soluții pentru ameliorarea tusei productive cauzate de viroze.

O altă soluție pentru eliminarea flegmei din gât poate fi gargara cu apă sărată – care ameliorează totodată inflamația și calmează durerile în gât – sau inhalațiile cu ulei esențial de eucalipt.

Unguentele pe bază de camfor sau uleiuri esențiale, diverse comprimate de supt sau spray-uri nazale care se eliberează fără rețetă medicală pot fi, de asemenea, utile în ameliorarea tusei.

O altă variantă poate fi folosirea unui inhalator salin cu emisie controlată de aerosoli, care reduce inflamația de la nivelul căilor respiratorii, fluidifică secrețiile și facilitează astfel eliminarea lor cu ușurință,  prevenind în același timp apariția unor noi infecții.

În cazul în care tusea este cauzată de boala de reflux gastroesofagian, se recomandă renunțarea la fumat, evitarea hainelor strâmți pe corp, menținerea unei greutăți normale, evitarea alimentelor care agravează simptomele, mestecarea pe îndelete a alimentelor și folosirea unor perne suplimentare la nivelul capului.

Paula Rotaru
Paula Rotaru
A debutat în presa de sănătate în anul 2011, în redacția Farmacia Ta. Doi ani mai târziu intră în echipa Ce se întâmplă, Doctore?, alături de care este și astăzi. A scris peste 5.000 de articole în acest timp. Ține legătura cu medici din toate specialitățile și vă aduce zilnic ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Diana Stănculeanu, psihoterapeut: cum abordăm anxietatea prelungită