Senzația de nod în gât sau de sufocare (globul faringian): din ce cauză apare și cum poate fi ameliorată

17.09.2020
Senzația de nod în gât sau de sufocare (globul faringian): din ce cauză apare și cum poate fi ameliorată

Senzația de nod în gât poate indica existența globului faringian (senzația de globus), care provoacă disconfort, dar nu afectează respirația sau actul deglutiției (al înghițirii). Chiar și așa, globul faringian le poate provoca oamenilor ce îl experimentează sentimente neplăcute, inclusiv anxietate marcată. Explicația constă în faptul că globul faringian poate da impresia de asfixie (sufocare).

Se estimează că aproximativ 4% dintre persoanele care solicită îngrijiri medicale la secțiile ORL vor acuza simptome caracteristice globului faringian. De asemenea, se consideră că până la 78% dintre pacienții cu glob faringian vor solicita ajutor în alte părți decât cabinetele ORL.

Senzația de nod în gât, că un anumit obiect sau o anumită formațiune tumorală ar putea exista la nivelul gâtului poate fi foarte înspăimântătoare, iar persoanele cu senzație de globus pot fi mai susceptibile să solicite asistență medicală promptă decât cele care au alte simptome. În majoritatea cazurilor, cauza nu este gravă, iar sfatul medical este cea mai bună soluție.

În acest articol sunt prezentate mai multe detalii despre senzația de nod în gât, incluzând cauzele ei și momentele în care oamenii ar trebui să solicite ajutor medical. De asemenea, sunt prezentate abordările prin care senzația de glob faringian poate fi diminuată sau eliminată.

Ce este și cum se manifestă globul faringian?

Globul faringian produce sentimente de disconfort, acestea fiind caracterizate printr-o senzație de corp străin în gât.

Unele persoane se pot prezenta la medic afirmând că la nivelul gâtului există un nodul sau un obiect care le zgârie sau le pune presiune pe această zonă.

Unii oameni pot afirma chiar faptul că o pastilă a rămas lipită în gât. Totuși, diferența cea mai importantă între globul faringian și oricare alte afecțiuni ale gâtului o reprezintă faptul că nu este prezent niciun corp străin real în gât.

Senzația de nod în gât nu implică durere, dar este deranjantă. Totuși, această senzație să fie diferențiată de disfagie, adică dificultatea de a înghiți. Există cazuri rare în care oamenii au raportat disfagia în asociere cu globul faringian, lucru care a amplificat anxietatea, deoarece aceștia au considerat că deglutiția va provoca sufocare.

Chiar și așa, majoritatea persoanelor care au experimentat acest sentiment neplăcut au observat că simptomele s-au diminuat temporar după ce au consumat lichide sau mâncare.

Există situații în care anxietatea și tulburările psihice pot provoca senzația de nod în gât. Afecțiunea de acest tip poartă numele de glob isteric (globus hystericus), iar specialiștii din domeniul sănătății, inclusiv Hipocrate, au presupus că persoanele cu aceste simptome erau isterice. În momentul actual se consideră că senzația de glob faringian poate avea atât cauze de ordin psihic, cât și de ordin fizic.

Senzația de nod în gât: care sunt cauzele?

Medicii pot pune diagnosticul de glob faringian dacă nu depistează corpi străini în gâtul unei persoane sau dacă nu identifică modificări majore care să sugereze alt diagnostic. Așadar, există numeroase cazuri în care medicii nu vor găsi cauze aparente pentru această senzație neplăcută.

Adesea, globul faringian poate fi cauzat de anumite inflamații minore de la nivelul gâtului. De asemenea, mușchii gâtului și mucoasele de la acest nivel pot produce disconfort atunci când faringele este uscat, provocând chiar și senzația că a rămas ceva blocat în gât.

Trebuie știut că există și unele afecțiuni medicale sau tratamente medicamentoase care pot duce la uscăciune la nivelul gâtului, iar ulterior la senzație de glob faringian.

Se consideră că anxietatea poate cauza destul de frecvent senzație de nod în gât. Acest lucru este explicat prin faptul că anxietatea poate duce la înghițire frecventp, iar simptomele de „nod în gât” vor fi și mai ample.

Există și alte tulburări de sănătate psihică ce pot declanșa senzația de glob faringian, iar exemplele includ depresia și schimbările de dispoziție.

Boala de reflux gastro-esofagian este o altă cauză potențială a globului faringian. Aceasta determina ca o parte din conținutul stomacului „să călătorească” înapoi spre faringe. Așadar, țesutul faringian se inflamează, iar persoanele afectate pot experimenta senzații neplăcute de „nod în gât”.

Boala de reflux gastro-esofagian poate provoca, de asemenea, spasme musculare la nivelul gâtului, acestea putând da impresia de corp străin în gât.

Miastenia gravis este o tulburare musculară, dar care poate avea același efect în ceea ce privește senzația de glob faringian.

Esofagita eozinofilică poate fi incriminată pentru senzația de glob faringian, dar în cazuri mai rare. Boala se caracterizează printr-o inflamație cronică a faringelui, apărută în mod normal în urma unor alergii.

Pe lângă această afecțiune, globul faringian poate fi produs și de anumite leziuni sau creșteri anormale de țesut la nivelul gâtului. Câteva exemple includ diferite creșteri în volum ale tiroidei, formațiuni tumorale benigne sau maligne, leziuni ale mucoaselor etc.

Alte afecțiuni asemănătoare globului faringian

O problemă înrudită, disfagia, provoacă dificultăți la deglutiție. Persoanele cu această afecțiune pot afirma că au un „nod în gât”, cu toate că majoritatea persoanelor cu glob faringian nu vor dezvolta tulburări de deglutiție.

De asemenea, deglutiția însoțită de durere, numită și odinofagie, poate provoca dificultăți la înghițire. Totuși, persoanele cu glob faringian nu acuză dureri atunci când înghit.

În cazuri mai rare, persoanele care se îneacă frecvent cu mâncare sau care înghit bucăți mari de alimente își pot leza mucoasa faringelui. Și în aceste cazuri, oamenii pot afirma că au o senzație de globus.

Totuși, există posibilitatea ca înghițirea unor cantități prea mari de mâncare să ducă la blocarea unor alimente în gât. Această situație necesită intervenție rapidă, deoarece poate exista riscul de asfixie!

Senzația de nod în gât: când se indică vizită la medic?

Cu excepția cazului în care se poate vorbi despre asfixie, globul faringian nu reprezintă o urgență medicală.

Totuși, vizita la medic poate fi liniștitoare și se indică mai ales în anumite cazuri. Spre exemplu, medicul trebuie consultat atunci când apar dureri persistente, pierdere în greutate, manifestări neplăcute bruște, vărsături, odinofagie și slăbiciune a musculaturii gâtului.

De asemenea, se indică vizita la medic atunci când se pot vedea sau simți diferite formațiuni tumorale la nivelul gâtului, dar și atunci când simptomele se agravează sau indică o infecție. Spre exemplu, febra și inflamarea ganglionilor limfatici sunt două simptome ce pot indica o infecție.

Opțiuni de tratament pentru senzația de nod în gât

Este important de știut că nu există medicamente țintite sau modificări ale stilului de viață care să trateze globul faringian. De asemenea, persoanele care au experimentat anterior globul faringian pot suferi din nou această situație neplăcută, în special în perioadele de stres.

Atunci când senzația de glob faringian este cauzată de diverse afecțiuni medicale, tratarea acestora este esențială, deoarece poate elimina inclusiv acest simptom. De exemplu, medicamentele antiacide și o alimentație corespunzătoare sunt doi factori ce pot ajuta la gestionarea bolii de reflux gastroesofagian și a globului faringian asociat.

Bibliografie:

  1. Bizzotto A., Iacopini F., Landi R., & Costamagna, G. (2013, August). Zenker’s diverticulum: Exploring treatment options. Acta Otorhinolaryngol Italica, 33(4), 219-229 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3773964/
  2. Eosinophilic esophagitis (EOE). (n.d.) http://www.aaaai.org/conditions-and-treatments/related-conditions/eosinophilic-esophagitis
  3. Greenberger, N. J. (2016, March). Lump in throat (globus sensation) http://www.merckmanuals.com/professional/gastrointestinal-disorders/symptoms-of-gi-disorders/lump-in-throat
  4. Gyawali, C. P. (2010, November). Dysphagia http://patients.gi.org/topics/dysphagia/
  5. Kortequee S., Karkos, P.D. Atkinson, H. Sethi, N. Sylvester, D.C. Harar, R.S. Issing (2013, May 7). Management of globus pharyngeus. International Journal of Otolaryngology, 2013(2013) https://www.hindawi.com/journals/ijoto/2013/946780/
  6. B.E. Lee, & G.H. Kim (2012, May 28). Globus pharyngeus: A review of its etiology, diagnosis and treatment. World Journal of Gastroenterology, 18(20), 2462-2471 https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3360444/
Recomandare video
Dr. Răzvan Stavri, SANADOR: cum se tratează eventrația sau hernia incizională