Pneumonia: cum se manifestă și când sunt necesare antibioticele

23.10.2021
Pneumonia: cum se manifestă și când sunt necesare antibioticele
Sursa foto: Shutterstock

Pneumonia reprezintă o afecţiune frecventă a plămânului, mai exact a structurilor pulmonare implicate direct în schimburile de gaze respiratorii, alveolele.

„Ca definiţie medicală, pneumonia este o inflamaţie a mucoasei ce tapetează alveolele respiratorii, acele structuri fine ale căilor respiratorii, la nivelul cărora se realizează schimbul de gaze respiratorii cu sângele, schimb cu caracter vital pentru organism, deoarece se asigură, prin acest proces, oxigenul necesar tuturor ţesuturilor.

Inflamarea mucoasei alveolare este echivalentă cu îngroşarea peretelui prin care se produce schimbul de gaze respiratorii, ceea ce poate determina alterarea aprovizionării cu oxigen a ţesuturilor”, precizează Dr. Manuela Pumnea, medic specialist medicină internă, doctor în ştiinţe medicale.

Care sunt cauzele pneumoniei

Pentru că pneumonia este o afecţiune respiratorie, apare cel mai frecvent prin inhalarea unui agent patogen (dăunător) din aer sau prin contactul respirator cu un pacient deja bolnav (tuse sau strănut neprotejat), sau prin preluarea din aerul infectat, la locul de muncă, a agentului patogen.

„În afara acestor situaţii, pot apărea şi alte condiţii favorizante: traumatisme în vecinătatea plămânului, care pot evolua cu procese infecţioase pulmonare, infecţii la distanţă, în diferite ţesuturi, care, pe cale sanguină, pot determina asemenea inflamaţii pulmonare.

Anamneza – dialogul cu pacientul – reprezintă varianta cea mai utilă pentru a depista modul în care apărut pneumonia”, adaugă specialistul.

Dacă poate să fie stabilită calea prin care plămânul a fost infectat se poate stabili, statistic, şi ce agent patogen este responsabil de boală, cea cu Streptococcus pneumoniae fiind cea mai frecventă:

După stabilirea modului prin care s-a realizat infectarea căilor respiratorii, dacă este posibil, urmează examinarea pacientului.

Cum se manifestă pneumonia la copii și la adulţi

În comparaţie cu adulţii, la copii, toate semnele şi simptomele sunt de intensitate mai mare.

„Starea generală se degradează rapid, apar simptome precum: starea de apatie, scăderea forței musculare, respiraţie dificilă, febră, tuse seacă sau cu expectoraţie, stare de deshidratare, toate într-un interval scurt de la contactul declanşator.

La adult, debutul poate să fie brusc, cu febră, tuse, astenie, respiraţie dificilă sau cu aceste semne , dar de intensitate mai redusă. Depinde de factorul etiologic (agentul patogen), bacterie sau virus.

La adult are foarte mare importanţă starea anterioară a pacientului. Dacă a fost sănătos, debutul şi evoluţia pot avea un prognostic bun, dar depinde de factorul etiologic’’, mai spune medicul specialist Manuela Pumnea.

În general, contează foarte mult toate afecţiunile pacientului, cardiace, boli respiratorii, afecţiuni metabolice (diabet zaharat) care pot agrava prognosticul. Aceste aspecte sunt evaluate în funcţie de agentul patogen declanşator.

Analize pentru stabilirea diagnosticului de pneumonie

Diagnosticarea se face printr-o anamneză riguroasă, examen obiectiv minuţios, la care se adaugă analizele de laborator, în primul rând cele care confirmă sindromul inflamator.

Mai sunt necesare teste care pot să excludă sau să confirme comorbidităţile pacientului, la care se adaugă investigaţiile radiologice. Radiografia pulmonară este recomandată pentru susţinerea diagnosticului pozitiv. Eventual şi un examen de spută.

Existenţa comorbidităţilor determină o supraveghere suplimentară a pacientului, asta datorită riscului de complicaţii.

Pneumonia cauzată de infecții virale nu se tratează cu antibiotice

„Tratamentul este determinat de etiologie, antibioticele sunt necesare în formele bacteriene. Formele virale nu beneficiază de antibiotic, este suficient tratamentul simptomatic, dar decizia trebuie să-i aparţină medicului. Tratamentul se stabileşte printr-o anamneză riguroasă”, afirmă dr. Manuela Pumnea.

Tratamentul antibiotic trebuie urmat un anumit interval de timp, în funcţie de situaţie, asociat cu antiinflamator şi simbiotic.

În afara tratamentului medicamentos este la fel de important un regim igieno-dietetic:

  • repaus, evitarea eforturilor fizice
  • alimentaţie bogată în vitamine
  • evitarea contactului cu alte persoane, asta pentru a nu disemina afecţiunea, cât şi pentru a nu suferi recăderi în perioadele de convalescenţă.

Ce complicaţii pot apărea?

Cele mai grave complicaţii sunt cele legate de agravarea bolii respiratorii sau de apariţie a altor probleme de sănătate, afecţiuni cardiace sau multiorganice în cazul, vârstnicilor sau copiilor mici.

Ca o concluzie: când avem febră, tuse, astenie trebuie să fim consultaţi de un medic, să discutăm cu un specialist . După ce avem toate datele despre starea noastră de sănătate, decidem, pe proprie răspundere, dacă respectăm recomandările primite. Pentru pacienţii minori, decid părinţii sau aparţinătorii legali.

Simona TUDORACHE
Simona Tudorache este jurnalist şi redactor al site-ului "Ce se întâmplă, doctore?", având în portofoliu articole şi interviuri cu medici, nutriţionişti şi specialişti în activitate fizică. De asemenea, Simona Tudorache este preocupată şi de zona de lifestyle sănătos, intervievând ... citește mai mult
Cel mai nou articol Video:
Platou de post rapid de făcut și foarte sănătos