Pneumonia: simptomele, cauzele şi tratamentul bolii carere ar putea schimba cursul alegerilor din SUA

După ce Hillary Clinton a plecat în grabă de la ceremonia pentru omagierea victimelor atentatelor din 11 septembrie 2001, această afecţiune a ajuns un subiect de discuţie important care ar putea influenţa alegerile din Statele Unite ale Americii.
  • Publicat:
Pneumonia: simptomele, cauzele şi tratamentul bolii carere ar putea schimba cursul alegerilor din SUA

După ce Hillary Clinton a plecat în grabă de la ceremonia pentru omagierea victimelor atentatelor din 11 septembrie 2001,  această afecţiune a ajuns un subiect de discuţie important care ar putea influenţa alegerile din Statele Unite ale Americii.

Pneumonia, afecţiunea de care suferă candidata democraţilor la alegerile prezidenţiale, se poate agrava şi în decursul a câtorva ore, iar simptomele pot dura luni de zile.

Boala, cauată de o infecţie bacteriană, eprezintă infecţia micilor saci aerieni de la nivelul plămânilor (alveolele) şi a ţesutului din jurul acestora.  Pneumonia este adeseori o boală fatală la pacienţii cu alte boli cronice grave. Dacă nu este tratat rapid şi corect poate avea efecte grave pe termen lung.

Diagnosticarea pneumoniei poate fi deseori dificilă deoarece simptomele pot fi initial asemănătoare cu cele ale unor afecţiuni mai puţin grave precum o simplă răceală su astm. 

În majoritatea cazurilor, diagnosticul de pneumonie este confirmat în urma efectuării unei radiografii toracice. În cazul majorităţii pneumoniilor bacteriene, ţesutul pulmonar afectat apare pe radiografie ca o regiune densă de culoare albă (deoarece razele X nu traversează zona respectivă la fel de uşor ca zonele adiacente), în comparaţie cu care ţesutul pulmonar din apropiere apare de culoare neagră.
În cazul pneumoniilor virale, se constată prezenţa unor striaţii sau pete albe difuze, intensitatea culorii fiind mai redusă decât cea constatată în pneumoniile bacteriene.

Afectarea capacităţii de a tuşi şi retenţia de mucus, alături de  dificultăţi de respiraţie ar trebui să fie un semnal de alarmă.
Persoanele care suferă de pneumonie pot avea un ritm cardiac crescut, febră, transpiraţie abundentă, friguri sau durere toracică.

În cazuri extreme, printre simptomele pneumoniei se numără şi apariţia de sânge în sputa, dureri de cap puternice, oboseală cronică, stări de greaţă şi de vomă.

Purtătorul de cuvânt al lui Hillary Clinton a explicat că starea de oboseală şi de deshidratare sunt responsabile de starea de slăbiciune şi de momentul în care aceasta şi-a pierdut conştiinţa. Se pare că efectele pneumoniei – alături de o serie de factori contextuali precum căldura şi deshidratarea – explică de ce fost şefă a diplomaţiei americane a urcat în maşină sprijinită de consilieri, dând impresia că e aproape de un leşin.

Experţii medicali atrag atenţia că starea de oboselă şi de slăbiciune cauzate de pneumonie pot dura chiar şi câteva luni după primul episod.

Această afecţiune este una des întâlnită. Conform statisticilor OMS, în lume, la fiecare 20 de secunde, un copil moare din cauza pneumoniei. Peste 1,5 milioane de copii sub 5 ani decedează anual. În SUA, pneumoniile sunt responsabile de 2-3 milioane de îmbolnăviri, 1,2 milioane de spitalizări şi 52.000 de decese în fiecare an.

Afecţiunea poate avea manifestări mai grave în cazul persoanelor mai în vârstă. Poate fi mai periculoasă pentru cei care au boli preexistente precum astmul, fibroza chistică sau boli de inimă, rinichi sau ficat.

În cazul unor forme moderate, medicii recomandă repaus, tratament cu antibiotice şi hidratare corespunzătoare. În unele cazuri mai grave este necesară spitalizarea pacientului.  Pneumonia se poate agrava şi duce la o afecţiune mult mai periculoasă, pleurezia, o afecţiune respiratorie caracterizată prin inflamarea membranei care acoperă plămânii şi căptuşeşte cavitatea toracică.

În cazul lui Hillary Clinton, purtătorul său de cuvânt Brian Fallon, a declarat la postul MSNBC: „Pot să dovedesc că nu există altă problemă medicală nedivulgată. Cred că până la mijlocul sau la sfârşitul săptămânii ea îşi va relua Campania.”

Episodul de duminică s-ar putea să conteze în cursa pentru Casa Albă din această toamnă ţinând cont de faptul că diferenţele între cei doi candidaţi sunt mici.

Urmărește CSID.ro pe Google News
Alexandra Constandache
Alexandra Constandache este redactor “Ce se întâmplă, doctore?”. Pasionată de tot ceea ce înseamnă sănătate, frumuseţe, psihologie şi terapii alternative, Alexandra Constandache a găsit în cadrul echipei “Ce se întâmplă, doctore?” cadrul perfect pentru a explora subiecte interesante ...
citește mai mult
Recomandare video
Totul despre colonoscopie. Dr. Oana Dolofan: „Nu orice pacient poate face colonoscopie”