Stresul poate declanşa sindromul de colon iritabil, o afecţiune supărătoare

Sindromul Intestinului Iritabil (SII) este o tulburare funcţional-intestinală, în care disconfortul abdominal se asociază cu modificări ale tranzitului intestinal.
Stresul poate declanşa sindromul de colon iritabil, o afecţiune supărătoare

Sindromul Intestinului Iritabil (SII) este o tulburare funcţional-intestinală, în care disconfortul abdominal se asociază cu modificări ale tranzitului intestinal. Este o afecţiune de lungă durată, cu perioade asimptomatice şi perioade de exacerbare evaluate de către medicul de familie, gastroenterolog şi psiholog. Poate fi ţinută sub control cu tratament şi o dietă personalizată. Reevaluare medicală se face după aproximativ şase săptămâni de tratament.

Cauza exactă a apariţiei acestei boli nu este cunoscută, dar se iau în considerare câteva situaţii care pot conduce la apariţia afecţiunilor:

1. Stresul psihologic (stresul sau emoţiile determină o motilitate exagerată a intestinului) dereglările hormonale; alterarea imunităţii organismului

2. Comunicarea defectuasă a mesajelor nervoase dintre creier şi intestin.

Toate acestea determinină contracţii sau spasme abdominale care accelerează tranzitul intestinal sau îl încetinesc

Simptomele prevestitoare:

  •  Durerile sunt legate de tulburările de tranzit.
  • În general, apariţia lor este neprevăzută, au localizare variabilă şi pot fi percepute ca o crampă, arsură sau înţepătură, se diminuează după scaun şi nu apar în timpul somnului;
  • Disconfortul abdominal;
  •  Aspectul sau forma scaunului se modifică;

Manifestari extraintestinale: dureri musculare, articulare, frisoane, oboseală cronică, dureri de cap;

Semne de alarmă ce necesită prezentarea urgentă la medic: scădere inexplicabilă în greutate, febră, anemie, scaune cu sânge, istoric familial de boala celiacă, cancer de colon, cancer ovarian, debutul tardiv al simptomatologiei, la persoane de peste 50 de ani.

Persoanele tinere care manifestă simptome tipice pentru SII pot face analize tipice de sânge, un examen coproparazitologic, rectosigmoidoscopie (vizualizarea unei porţiuni a intestinului gros).

Atunci când boala debutează la persoanele de peste 50 de ani“, se suspectează o tumoră de tract digestiv, iar investigaţiile imagistice se extind. Sunt necesare analize de sânge; ecografii abdominale; endoscopie digestivă superioară (pentru depistarea: ulcer, gastrită, tumori); colonoscopie (cu/ fara prelevare de biopsii); irigografie – clisma cu barium (pentru eaminarea intestinului gros si subţire); tomografie abdominală (pentru excluderea afecţiunilor pancreatice)”, precizează medicul Alina Teodoru, de la clinica ProVita, pentru Gândul.

Durerea abdominală se tratează cu antispastice, pentru constipaţie se administrează laxative, pentru balonări se prescrie cărbune sau absorbante ale acidului. E necesar şi un tratament cu probiotice, pentru că acestea refac flora intestinală.

Alimente necesare în dietă: carne de vită la grătar, peşte slab;legume verzi; ardei gras, roşii, salată verde, dovlecei, andive, orez, cartofi piure, oua neprăjite,brânzeturi slabe, fructe: pere piersici şi caise; biscuiţi simpli şi pâină prăjită.

Alimente de evitat în dietă: mezeluri, vânat, organe; peşte gras; legume crude: castravete, ridichi, varză, ardei iute; legume gătite (brocoli),legume uscate: fasole, linte, brânzeturi grase fermentate; alune, migdale, fistic, nuci; fructe: pepene, banane, prune, mere; produse de patiserie; băuturi acidulate.

Tags:
Cel mai nou articol Video:
Dr. Cristina Tănase Damian: despre prezența tatălui la naștere