Ficatul gras ignorat duce la ciroză! Ce măsuri să iei urgent dacă organismul îți dă semnale că ai probleme cu acest organ

02.04.2022
Ficatul gras ignorat duce la ciroză! Ce măsuri să iei urgent dacă organismul îți dă semnale că ai probleme cu acest organ
Sursa foto: Profimediaimages.ro

Ficatul este al doilea cel mai mare organ din organismul uman. Funcțiile lui sunt complexe, însă, în principal, el procesează alimente și băuturi pentru a obține nutrienți, stochează energia și filtrează substanțele toxice pentru organism.

Steatoza hepatică, cunoscută și sub denumirea de încărcarea grasă a ficatului sau ficat gras, este rezultatul acumulării de grăsimi în celulele hepatice.

Există 2 tipuri principale de încărcare grasă a ficatului: încărcarea grasă non-alcoolică și cea grasă alcoolică, denumită și steatohepatita alcoolică.

As. univ. dr. Maria Cerbu, medic primar boli infecțioase la Spitalul Victor Babeș din Timișoara, spune care sunt obiceiurile dăunătoare ficatului, cum ne dăm seama că avem o problemă și ce regim alimentar poate regenera acest organ atât de important.

Ficatul gras  – top cauze și factori de risc

Încărcarea grasă non-alcoolică afectează aproximativ un sfert din populație. Cauza apariției acesteia este necunoscută, dar cercetările au arătat că este mult mai răspândită în rândul persoanelor cu anumiți factori de risc.

Printre aceștia se numără:

  • nivel crescut al colesterolului și/sau al trigliceridelor
  • obezitatea (în special depunerea de grăsime pe abdomen)
  • sindromul metabolic (reunește prezența la același individ a cel puțin 3 din următoarele probleme: obezitate de tip central, toleranța alterată la glucoză, creșterea trigliceridelor, scăderea colesterolului „bun” HDL și creșterea valorilor tensiunii arteriale)
  • sindromul de ovar polichistic
  • apneea în somn
  • diabet zaharat de tip 2
  • hipotiroidism
  • scădere rapidă în greutate
  • statusul nutrițional (hipernutriția ori malnutriția severe, nutriția totală parenterală, dieta prin înfometare)
  • unele medicamente (de ex. amiodarona, tamoxifen, metotrexat, corticosteroizii)
  • expunerea la substanțe toxice

Încărcarea grasă alcoolică are la rându-i o serie de factori favorizanți: consumul minim de alcool de 40-80 g pe zi, timp de 10-12 ani, și predispoziția genetică a alcoolismului prin producerea enzimelor implicate în metabolizarea alcoolului.

Ce simptome apar când avem ficatul gras

Încărcarea grasă poate progresa în patru stadii: încărcarea grasă simplă (grăsime în exces în ficat, care nu este dăunătoare, dacă nu progresează), steatohepatică (pe lângă excesul de grăsime, apare și inflamația în ficat), fibroză (persistența inflamației produce local cicatrici, dar se păstrează funcția normală a ficatului) și ciroză (cicatricile din ficat sunt extinse și afectează funcționarea normală a ficatului).

Ficatul gras non-alcoolic este diagnosticat atunci când mai mult de 10% din ficat prezintă depuneri adipoase. Aceasta poate progresa spre ciroză şi chiar spre hepatocarcinom (cancer al ficatului).

Ficatul gras este asociat şi cu diabet, hipertensiune, obezitate şi trigliceride crescute în sânge, un nivel ridicat al colesterolului dăunător şi un nivel mic al colesterolului benefic.

În mod obișnuit, steatoza hepatică este o boală silențioasă asimptomatică sau cu simptome puține, gen oboseală, durere sau disconfort în abdomenul superior, scăderea apetitului.

Alcoolul poate fi considerat factor cauzal al ficatului gras alcoolic în momentul în care consumul zilnic depăşeşte 20 de grame alcool pur la femei şi 40 de grame la bărbaţi.

Când ficatul este supus zilnic acestui supraefort de a procesa o cantitate mare de alcool, funcţiile sale au de suferit. Factorul major de risc este în acest caz alcoolul în stare pură. Indicatorii la care trebuie să fiţi atenţi sunt:

O formă mai severă a hepatitei alcoolice determină simptome precum:

  • starea generală proastă
  • icter (îngălbenirea pielii și a albului ochilor, cauzată de creşterea nivelului bilirubinei)
  • durere în zona ficatului

Nivelul crescut al colesterolului şi obezitatea constituie doi dintre cei mai importanţi factori de risc pentru un ficat cu probleme, care prezintă depuneri excesive de grăsime.

Indicatorii la care trebuie să fiţi atenţi în acest caz sunt:

  • oboseala excesivă necorelată cu odihna cotidiană
  • pierderea nejustificată a poftei de mâncare şi implicit în greutate
  • durerile abdominale

Un factor major de risc în cazul steatozei non-alcoolice este şi rezistenţa la insulină. Aceste semne ale steatozei hepatice sunt însoţite de inflamaţie, ce semnalează momentul în care boala se declanşează.

Regim pentru ficat gras

Diagnosticul steatozei hepatice presupune consult medical, investigații biologice și imagistice.

Steatoza hepatică nu are tratament specific. Pentru îmbunătățirea stării de sănătate sunt prioritare schimbările în stilul de viață. Sunt recomandate următoarele:

  • reducerea sau abstinența de la consumul de alcool
  • dieta cu calorii puține, bogată în fibre (fructe, vegetale și cereale integrale) și cu conținut scăzut de grăsimi – includeți în dieta zilnică multe fructe şi legume cu rol antioxidant, precum sfecla roşie, varza de Bruxelles, conopidă sau ardei gras, ce ajută şi la secreţia bilei
  • reducerea cantității de sare, a grăsimilor săturate ce se găsesc în carnea roșie și a alimentelor prăjite, a carbohidraților rafinați gen dulciuri, orez alb, pâine albă
  • mișcare fizică zilnic, cel puțin 30 de minute
  • scăderea în greutate
  • consumul de apă pentru hidratarea adecvată a organismului
Paula Rotaru
Paula Rotaru
S-a alăturat echipei Ce se întâmplă, Doctore? în anul 2013. În timp, CSID a devenit a doua sa familie, care cuprinde o mână de oameni pasionați de scris și preocupați de starea de bine a românilor. Ține legătura cu medici din toate domeniile și vă aduce zilnic informații despre diverse ... citește mai mult
Recomandare video
Dr. Mihaela Sebeni: mamografia, o investigație de o importanță covârșitoare de peste 120 de ani