Cireşele: o nouă opţiune terapeutică împotriva gutei?

Deşi  guta poate fi relativ uşor prevenită şi tratată, SUA, precum şi alte ţări, se confruntă cu o creştere a prevalenţei acestei entităţi  datorită comorbidităţilor, dietei şi consumului de alcool.

Pe lângă aceşti factori se pare că aderenţa pacienţilor la tratamentul  igieno-dietetic şi farmacologic este destul de mică, comparativ cu alte afecţiuni reumatice.

De aceea, în ultima perioadă a crescut interesul pentru alternativele terapeutice non-farmacologice, atât din partea pacienţilor cât şi a personalului medical.

Recomandări

Ciresele, mai tari ca aspirina!

De ce e bine să mănânci cireșe – ce efecte au asupra pielii și sănătății tale

Cireşele au un oarecare potenţial antiinflamator (datorită antocianinelor din compoziţie) precum şi un efect moderat în reducerea concentraţiei serice a uratului (posibil ca urmare a inhibiţiei xantin oxidazei).

Recent au fost publicate rezultatele unui studiu  care a urmărit asocierea dintre factorii de risc şi incidenţa atacurilor de gută. Astfel, consumul de cireşe ( extract de cireşe/tartă cu cireşe) se asociază cu reducerea riscului de apariţie a atacului de gută.
Această scădere a fost semnificativă la pacienţii care consumau două porţii de cireşe/zi  versus o porţie (o porţie = aproximativ 10- 12 cireşe). Însă trend-ul  descendent nu s-a menţinut şi la cei care mâncau mai multe porţii (ex: patru).
Combinaţia dintre consumul de cireşe şi tratamentul specific (allopurinol) s-a asociat cu o reducere de aproximativ  75% a incidenţei atacurilor de gută,  comparativ cu alimentele bogate în purine sau consumul de alcool care au crescut recurenţa acestora.

Studii asemănătoare celui menţionat mai sus, precum şi rezultatele studiilor epidemiologice, argumentează recomandările  alimentare ale ACR (Congresul American de Reumatologie), respectiv: limitarea consumului de alcool şi a băuturile îndulcite cu sirop de fructoză, renunţarea la organe şi promovarea unui regim alimentar bogat în legume şi alimente sărace în grăsimi.
Menţionăm că ACR nu a emis vreo recomandare specifică cu privire la consumul de cireşe.

Aşadar, un regim de viaţă echilibrat, renunţarea la plăcerile alimentare  „vinovate”  şi o comunicare sănătoasa medic-pacient ar putea fi „cheia succesului” terapeutic…cu sau fără  două- trei porţii de cireşe pe zi.

Autor: Andreea Ciucu, medic reumatolog