Cele mai frecvente probleme ale placentei în sarcină

Placenta este un organ temporar care se formează în uter în timpul sarcinii, la scurt timp după concepție. Se atașează de peretele uterin și furnizează nutrienți și oxigen bebelușului prin cordonul ombilical. Alte funcții ale placentei includ îndepărtarea deșeurilor nocive și dioxidului de carbon de la bebeluș, protejarea acestuia, producerea de hormoni (lactogen, estrogen și progesteron) care îl ajută să crească și transmiterea de anticorpi de la mamă la copil, în vederea stimulării imunității acestuia.

Medicul care supraveghează sarcina va examina locația placentei în timpul ecografiei anatomice de 20 de săptămâni și va determina dacă poziția acesteia poate cauza complicații.

Placenta are două părți: cea atașată de uter și cea care este mai apropiată de bebeluș. Partea atașată de peretele uterin este de o culoare albastru-roșiatică intensă, în timp ce partea care se află în fața bebelușului este gri. Placenta are un diametru de aproximativ 20 de centimetri, o grosime de circa 2,5 cm în centrul ei și o greutate în jur de 700 de grame în momentul în care se naște copilul.

Recomandări

Sângerarea vaginală în sarcină poate ascunde probleme grave

Am trompele înfundate. Pot să rămân gravidă pe cale naturală?

Anumite afecțiuni ale placentei pot provoca complicații în timpul sarcinii, acestea fiind periculoase atât pentru mamă cât și pentru făt. De aceea este atât de importantă diagnosticarea lor cât mai devreme, lucru care se poate realiza cu ajutorul ecografiei dar și al altor investigații, încă din prima lună de sarcină.

Iată care sunt complicațiile ce pot să apară la nivelul placentei.

Placenta praevia

Placenta praevia este definită drept implantarea parțială sau completă a placentei la nivelul segmentului uterin inferior.

În funcție de raporturile sale cu orificiul intern al colului uterin, există mai multe tipuri de placenta praevia, și anume:

• placenta praevia parțială (acoperă parțial orificiul intern al colului uterin)
• placenta praevia completă (acoperă în totalitate orificiul intern al colului uterin)
• placenta praevia marginală (marginea inferioară a placentei atinge orificiul intern al colului uterin)
• placenta praevia laterală (marginea inferioară a placentei se găsește la o distanță de până la 2-3 cm față de orificiul intern al colului uterin)
• placentă jos inserată, atunci când este situată la mai puțin de 20 mm față de orificiul intern al colului uterin.

Simptomul principal în placenta praevia constă în apariția sângerărilor nocturne, caz în care se recomandă prezentarea la medic în cel mai scurt timp.

Placenta accreta

Placenta accreta este o problemă mai rar întâlnită, dar ale cărei complicații pot fi fatale pentru mamă și constă în atașarea prea profundă și prea fermă a acesteia de uter.

De obicei nu sunt prezente simptome care să indice această anomalie placentară, însă, la fel ca în toate celelalte, adesea cauzează sângerare vaginală, preponderent în al treilea trimestru de sarcină. Ceea ce, bineînțeles, trebuie să determine gravida să se prezinte cât mai curând la medicul ginecolog.

Placenta abruption

În timpul sarcinii, placenta este atașată ferm de peretele interior al uterului, până în momentul nașterii. Placenta abruption reprezintă separarea parțială sau totală a placentei de peretele uterului înainte de naștere, ceea ce afectează aportul de substanțe nutritive și oxigen de la mamă la copil.

Sângerarea vaginală de intensitate variabilă poate indica faptul că este vorba de placenta abruption, adresarea la medic fiind o urgență pentru că în majoritatea cazurilor această patologie are indicație de naștere prematură.

Retenția placentară

Apare atunci când placenta nu este expulzată într-o jumătate de oră – o oră după naștere. Motivul îl poate reprezenta faptul că placenta este captivă din cauza colului uterin parțial închis sau că este încă atașată de peretele uterin.

O placentă care rămâne în uter poate cauza o infecție severă sau o sângerare amenințătoare de viață pentru mamă.

Când să te adresezi medicului

Așa cum s-a afirmat deja, sângerarea vaginală este principalul simptom care trebuie să te trimită la medic, fie că este una ușoară sau abundentă.

Pe lângă sângerări, femeia însărcinată trebuie să se adreseze specialistului și dacă se confruntă cu dureri de burtă sau de spate ori cu contracții.

Există și cazuri în care gravida are sângerări dar nu se confruntă cu durerile, dar și situații invers decât aceasta, adică are dureri dar fără sângerări. Oricare dintre aceste simptome necesită asistență medicală imediată.

Dacă te confrunți cu orice fel de sângerare vaginală în timpul celui de-al doilea sau al treilea trimestru, este important să te adresezi medicului cât mai curând posibil. Dacă sângerarea este severă și ai dureri puternice, cheamă ambulanța sau mergi la Unitatea de Primiri Urgențe a celui mai apropiat spital.

Dacă aveți întrebări pentru Dr. Andreas Vythoulkas, le așteptăm pe adresa [email protected] sau pe pagina noastră de Facebook.